Ghidul alegerilor din Grecia. Maoistii si neo-nazisti se lupta cu partidele traditionale pentru iesirea din zona euro
Grecii aleg in urmatoarele zile nu doar partidul sau coalitia de partide care va conduce tara in urmatorii ani, ci si care va fi viitoarea moneda a tarii. Un vot pentru radicali ar putea insemna renuntarea la moneda unica europeana
-► Cum se desfasoara alegerile parlamentare
-► Ce se intampla daca nu se formeaza o majoritate
-► Cum va fi ales noul presedinte al Greciei
-► Ce partide se infrunta in alegeri
-► Cat de mare este riscul iesirii din zona euro
Ciclul electoral care incepe duminica in Grecia deschide o perioada frenetica, marcata prin alegeri legislative, urmate de prezidentiale in 15 zile si un nou scrutin legislativ pana la inceputul lui martie, daca partidele nu reusesc sa ajunga la un acord privind formarea unui Guvern, relateaza AFP, citat de Mediafax.
Alegeri 2024
16:02
George Simion, președintele AUR, a votat la Roma: „Vin aici să votez din respect pentru toţi românii”
15:30
Alegeri prezidențiale 2024. Ce spuneau sondajele de opinie despre candidați în urmă cu 6 luni și ce arată acum
14:08
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A început votul în diaspora. Câți români au votat până acum. Harta secțiilor de votare
12:53
Candidații la alegerile prezidențiale 2024. În ce ordine apar pe buletinele de vot de duminică, 24 noiembrie
Cum se desfasoara alegerile parlamentare
Grecii vor alege 300 de deputati in cadrul unui scrutin proportional: 238 vor fi alesi in cele aproximativ 50 de circumscriptii din tara, iar 12, in general personalitati, vor fi alesi pe "liste de stat", ceea ce ii scuteste de nevoia de a face campanie. In plus, partidul care se claseaza pe primul loc dispune de un bonus de 50 de mandate suplimentare, care se aloca urmatorilor candidati de pe lista. Pragul electoral este de 3%.
Miza este prin urmare ca partidul clasat pe primul loc sa obtina 151 de mandate, adica majoritate absoluta.
Acest scop era usor de atins in urma cu cativa ani, cand existau doua mari partide rivale, ND (dreapta) si Pasok (socialisti), care obtineau scoruri de aproximativ 40 de procente si apoi castigatorul primea si bonusul de mandate. Dar in pofida unei polarizari puternice duminica, asemenea scoruri nu mai sunt de actualitate, dupa ce Pasok a scazut la aproximativ 5 la suta din intentiile de vot, din cauza crizei. Astfel, ar trebui ca primul partid sa obtina duminica 35,6 la suta din voturi - si ca un total de 12 la suta din alegatori sa voteze pentru partide care nu obtin cate 3 procente fiecare - pentru a detine majoritatea absoluta, iar liderul sau sa devina automat premier.
Ce se intampla daca nu se formeaza o majoritate
In prezent, favoritul scrutinului este considerat partidul Syriza (stanga radicala), creditat cu cel mult 35 la suta din intentiile de vot. Daca nu obtine aceasta majoritate absoluta, liderul partidului care se va clasa pe primul loc va merge luni la presedintele Carolos Papoulias, care ii va incredinta un "mandat exploratoriu" de trei zile pentru a incerca sa gaseasca aliante ferme cu alte partide, pentru a intruni un total de cel putin 151 de deputati.
Daca aceasta procedura esueaza, Papoulias ii va incredinta acelasi mandat de trei zile partidului clasat pe locul al doilea si, in cazul unui nou esec, partidului de pe locul trei. Papoulias poate incerca de asemenea sa discute cu partidele pentru a forma o mare coalitie nationala, avand in vedere situatia economica dificila a tarii. Dar in caz de esec, vor fi organizate noi alegeri legislative la inceputul lui martie si intre timp va exista o mare instabilitate politica.
Cum va fi ales noul presedinte al Greciei
Tot acest ciclu, care promite sa fie animat, se va complica si mai mult cu un scrutin prezidential. Alegerile legislative de la 25 ianuarie sunt de fapt consecinta dizolvarii Parlamentului, provocata in decembrie de refuzul a peste doua cincimi dintre deputati de a-l alege in locul lui Carolos Papoulias (al carui mandat expira in martie) pe candidatul propus de actualul Guvern al lui Antonis Samaras (ND), fostul comisar european Stavros Dimas.
Constitutia greaca prevede ca in acest caz, noua Camera a Deputatilor, fie ca s-a format un Guvern sau nu, "procedeaza imediat dupa constituirea sa la alegerea presedintelui republicii". Primul tur de scrutin ar putea avea loc la 7 februarie, urmat de altele doua, daca va fi cazul, la intervale de cinci zile. Saptamana aceasta au aparut zvonuri ca Syriza, daca va castiga, il va propune in acest post, in principal onorific, pe actualul comisar european al Greciei, Dimitris Avramopoulos, membru al ND, dar apreciat de Syriza. Avramopoulos a apreciat luni ca acest zvon este "nefondat".
Ce partide se infrunta in alegeri
NOUA DEMOCRATIE
SYRIZA (Coalitia Stangii Radicale)
Recent aparuta pe scena politica, Syriza aduna la un loc treisprezece grupari politice diferite, cu ideologii foarte variate, de la maoisti pana la eurosceptici. Ceea ce le uneste este dorinta de schimbare a sistemului la toate nivelurile, mergand pana la renuntarea la euro. Liderul Syriza, Alexis Tsipras, este cel mai tanar sef de partid din Grecia (40 de ani) si a fost acuzat de adversarii politici ca ar sustine iesirea din zona euro. Sondajele arata ca stanga poate obtine 35% din voturi la alegerile legislative iar victoria nu ar fi exclusa, dat fiind ca in ultimii trei ani Tsipras a triplat rezulatetele electorale ale coalitiei pe care o conduce.
TO POTAMI (Raul)
PASOK (socialisti)
Fost rival etern al formatiunii Noua Democratie, partidul care a dominat viata politica greaca timp de 30 de ani nu mai este decat umbra a ceea ce era. Partidul a fost afectat de masurile de austeritate impuse de troika, iar multi dintre membrii sai s-au alaturat Syriza in ultimii patru ani. Partener junior in coalitia de guvernamant condusa de ND, Pasok a obtinut 8 procente si doua mandate in Parlamentul European. Sondajele il crediteaza in prezent cu aproximativ 5 la suta din voturi. Pasok este pregatit sa se alieze din nou cu ND sau sa se alature Syriza, care nu pare insa dispus sa accepte pentru moment.
ZORI AURII
Aproape jumatate dintre cei 18 deputati ai partidului de extrema-dreapta alesi in 2012 sunt in inchisoare, iar aproximativ 70 de alesi si militanti isi asteapta procesele pentru "apartenenta la o organizatie criminala". Cu toate acestea, Zori Aurii s-a clasat pe locul al treilea la alegerile europene, obtinand 9,4 procente si trei mandate in PE.
Partidul este creditat in prezent cu aproximativ 5 la suta din voturi, iar unii alegatori, fara a impartasi ideile sale violente impotriva imigratiei, dau asigurari ca vor sa il sustina in fata unei actiuni judiciare pe care o considera motivata politic. Nici ND si nici Syriza nu vor sa se alieze cu partidul Zori Aurii, al carui lider a declarat ca nu este "nici cu servitorii austeritatii, nici cu bolsevicii".
Citeste si: Ascensiunea raului. Tot mai multi tineri din Grecia sunt atrasi de partidul neo-nazist Zorii Aurii
KKE (comunisti)
Figura constanta a peisajului politic grec, KKE isi mentine pozitiile impotriva Uniunii Europene, a SUA si a NATO.
Partidul a obtinut 6,07 la suta si doua mandate de eurodeputat la alegerile europene si duminica ar putea castiga intre 4 si 5 procente din voturi. KKE a ignorat pana in prezent o posibila cooperare cu Syriza.
GRECII INDEPENDENTI (ANEL)
Acest partid sustinator al suveranitatii a fost creat in timpul crizei de un disident de la Noua Democratie, Panos Kammenos. Desi de dreapta, partidul a fost aliatul obiectiv al Syriza in decembrie, votand impotriva candidatului la prezidentiale propus de Guvern. Acest lucru a contribuit la dizolvarea Parlamentului, care a condus la desfasurarea alegerilor legislative anticipate de duminica. Deocamdata nu se stie daca Syriza ii va propune sa faca parte din coalitia sa, sau daca ANEL va depasi pragul electoral de 3 la suta. La alegerile europene a obtinut 3,43 la suta din voturi si un mandat de eurodeputat.
MISCAREA SOCIALISTILOR DEMOCRATI
Acest partid a fost creat de curand de fostul premier George Papandreou - deputat Pasok si fiul celui care a fondat Pasok in 1974, Andreas Papandreou - care era nemultumit de directia luata de partidul sau sub conducerea actualului vicepremier Evangelos Venizelos. Demersul lui Papandreou, cunoscut pentru ca a fost nevoit in 2010 sa dezvaluie starea deplorabila a finantelor publice elene, apoi sa ceara sprijinul UE si al FMI, nu este inteles de toti. El pare sa slabeasca Pasok fara a fi insa sigur ca va fi reales, avand in vedere ca formatiunea este creditata cu 2 la suta din intentiile de vot.
Cat de mare este riscul iesirii din zona euro
Partidele mici din Grecia vor incerca sa obtina o pozitie cat mai buna in Parlament in urma alegerilor legislative de duminica, pe langa partidul stangii radicale Syriza, care ar urma sa castige scrutinul, si formatiunea Noua Democratie (ND) a premierului conservator Antonis Samaras, relateaza AFP. Unele dintre aceste partide ar putea fi curtate de castigator, daca va avea nevoie sa se alieze pentru a forma o majoritate absoluta de 151 de deputati. Un alegator din zece era indecis cu cinci zile inaintea scrutinului.
Dintre partidele care se confrunta la alegerile din 25 ianuarie, doar KKE si Zorii Aurii si-au exprimat clar optiunea pentru iesirea din zona euro si chiar din Uniunea Europeana. Pe de alta parte, Syriza are un program radical de iesire din criza, chiar daca a renuntat la retorica anti-euro pe care o folosea la precedentele alegeri, in 2012. Tsipras vrea renegocierea cu principalii creditori ai tarii a conditiilor programului de ajutor de 240 miliarde de euro si restructurarea datoriei publice a Greciei, echivalenta cu aproape 175% din PIB. El da ca exemplu situatia din 1953, cand datoriile Germaniei au fost reduse la jumatate deoarece economia tarii fusese ruinata in Al Doilea Razboi Mondial.
Vezi pe Incont.ro programul stangii radicale din Grecia
Potrivit lui Alexis Tsipras, un guvern condus de el ar infiinta o banca de dezvoltare de stat, care va finanta micile afaceri si fermierii. Pana la finele lui 2015, Syriza spune ca va elimina taxele pe proprietate si va stopa executarile silite din partea bancilor, care scot casele celor executati la licitatie. Salariul minim ar urma sa creasca la 751 de euro de la 580, se vor reintroduce contractele colective de munca si se vor crea 300.000 de locuri de munca in sectorul public. Vanzarea companiilor de stat ar urma sa fie stopata.
Sursa: Mediafax
Etichete: grecia, alegeri, Parlament, SYriza, Noua Democratie, Grexit,
Dată publicare:
23-01-2015 12:56