Vaccinul anti-COVID și reacțiile adverse. De ce unii pacienți resimt efecte secundare, iar ații nu

62188074
Shutterstock

Majoritatea vaccinurilor pot genera efecte secundare, inclusiv cele realizate împotriva maladiei COVID-19. Apariția acestora nu ar trebui să provoace îngrijoare, reprezentând un semn că sistemul imunitar funcționează la parametri optimi.

Acest fapt a adus însă cu sine întrebarea: dacă aceste efecte sunt normale, înseamnă că dacă nu le am sistemul meu imunitar nu este pregătit să mă protejeze?

Testele clinice efectuate de Pfizer arată că 50% dintre cei care au primit serul nu au simțit niciun efect secundar semnificativ și totuși 90% dintre participanți au dezvoltat imunitate împotriva coronavirusului. De asemenea, în cazul vaccinului Moderna, se observă că, în vreme ce efectele secundare pot să apară la doar unul din zece oameni, vaccinul îi protejează pe 95% dintre cei care îl primesc, transmite The Conversation.

Acest lucru poate fi explicat dacă este luat în considerare felul în care organismul dezvoltă imunitate împotriva virusurilor în momentul în care primește un vaccin. O parte dintre serurile anti-COVID utilizează o proteină virală care se găsește pe învelișul exterior al coronavirusului, cunoscută sub numele de proteină spike, pentru a imita o infecție virală naturală și a iniția un răspuns imun.

Cum funcționează imunitatea înnăscută și cea adaptivă

 

Ramura răspunsului imunitar cunoscută drept imunitate înnăscută reacționează aproape imediat la proteina S și lansează un atac ce declanșează o inflamație, ale cărei principale semne sunt febra și durerea. Astfel, imunitatea înnăscută este cea care cauzează efectele secundare cele mai întâlnite, pe care oamenii le au o zi sau două după vaccin.

Imunitatea specifică de lungă durată, care este scopul final al oricărei vaccinări, se realizează numai prin activarea celei de-a doua ramuri a răspunsului imun: imunitatea adaptativă. Imunitatea adaptivă este declanșată cu ajutorul componentelor imune înnăscute și are ca rezultat generarea de celule T și anticorpi, care protejează împotriva infecției la expunerea ulterioară la virus.

Spre deosebire de imunitatea înnăscută, cea adaptivă nu poate declanșa o inflamație, deși studii recente sugerează că poate contribui semnificativ la acest lucru. La unii oameni, inflamația declanșată de sistemul imun înnăscut împreună cu cel adaptiv este exagerată și se manifestă ca un efect advers. În alte cazuri, deși răspunsul imun există, nu este la un nivel atât de ridicat încât să provoace efecte secundare semnificative.

Cu toate acestea, în ambele cazuri, imunitatea împotriva virusului este generată.

Prin urmare, efectele secundare ale vaccinului nu ar trebui privite drept un semn al eficienței vaccinului. În ciuda varietății de răspunsuri la vaccin, cei mai mulți oameni obțin imunitatea indiferent dacă apar sau nu efecte adverse.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO „Violetta” le aprinde imaginația fanilor! Fosta prințesă Disney pozează provocator și se iubește cu un fotbalist celebru
GALERIE FOTO „Violetta” le aprinde imaginația fanilor! Fosta prințesă Disney pozează provocator și se iubește cu un fotbalist celebru
Citește și...
ReTHINK MATE: Aproape 5.500 de elevi, profesori și părinți au răspuns. Iată ce am aflat despre relația copiilor cu matematica

76% dintre elevii de gimnaziu și 84% dintre părinți știu că matematica e importantă pentru dezvoltarea copiilor. Și totuși, ceva se rupe. De ce?

Studiu. Colapsul climatic ar putea fi mai aproape decât credem. „O oprire completă”

Curenţii Oceanului Atlantic, vitali pentru menţinerea sub control a climei Pământului, îşi vor pierde 50% din intensitate până în 2100. 

Inelele lui Uranus pot deconspira existenţa unor luni nedescoperite ale planetei de gheaţă

Noi observații asupra inelelor exterioare ale lui Uranus sugerează existența unor sateliți încă nedetectați ai planetei, conform unui nou studiu publicat pe 16 aprilie în Journal of Geophysical Research: Planets, transmite miercuri Space.com.

Recomandări
Noua lege a salarizării din sistemul bugetar. Indemnizația de hrană și sporul de condiții vătămătoare, eliminate

Guvernul a elaborat prima variantă a noului proiect de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu scopul de a corecta dezechilibrele acumulate în ultimii ani și de a introduce reguli mai clare și mai sustenabile în sistem.

Femeile cu afaceri din România vor primi din nou până la 200.000 lei de la stat, după 2 ani de pauză

Programul „Femeia Antreprenor” este reluat după doi ani de blocaj, au anunțat reprezentanții Ministerului Economiei. 

Cum explică ministrul demisionar al Transporturilor că a semnat ordinul de scumpire la metrou cu o zi înaintea demisiei

Ministrul demisionar al Transporturilor, Ciprian Șerban, susține că majorarea tarifelor la metrou, aprobată chiar înainte de demisia sa, a fost o decizie asumată de Consiliul de Administrație, în contextul creșterii costurilor la energie.