Vaccinul anti-COVID și reacțiile adverse. De ce unii pacienți resimt efecte secundare, iar ații nu

62188074
Shutterstock

Majoritatea vaccinurilor pot genera efecte secundare, inclusiv cele realizate împotriva maladiei COVID-19. Apariția acestora nu ar trebui să provoace îngrijoare, reprezentând un semn că sistemul imunitar funcționează la parametri optimi.

Acest fapt a adus însă cu sine întrebarea: dacă aceste efecte sunt normale, înseamnă că dacă nu le am sistemul meu imunitar nu este pregătit să mă protejeze?

Testele clinice efectuate de Pfizer arată că 50% dintre cei care au primit serul nu au simțit niciun efect secundar semnificativ și totuși 90% dintre participanți au dezvoltat imunitate împotriva coronavirusului. De asemenea, în cazul vaccinului Moderna, se observă că, în vreme ce efectele secundare pot să apară la doar unul din zece oameni, vaccinul îi protejează pe 95% dintre cei care îl primesc, transmite The Conversation.

Acest lucru poate fi explicat dacă este luat în considerare felul în care organismul dezvoltă imunitate împotriva virusurilor în momentul în care primește un vaccin. O parte dintre serurile anti-COVID utilizează o proteină virală care se găsește pe învelișul exterior al coronavirusului, cunoscută sub numele de proteină spike, pentru a imita o infecție virală naturală și a iniția un răspuns imun.

Cum funcționează imunitatea înnăscută și cea adaptivă

 

Ramura răspunsului imunitar cunoscută drept imunitate înnăscută reacționează aproape imediat la proteina S și lansează un atac ce declanșează o inflamație, ale cărei principale semne sunt febra și durerea. Astfel, imunitatea înnăscută este cea care cauzează efectele secundare cele mai întâlnite, pe care oamenii le au o zi sau două după vaccin.

Imunitatea specifică de lungă durată, care este scopul final al oricărei vaccinări, se realizează numai prin activarea celei de-a doua ramuri a răspunsului imun: imunitatea adaptativă. Imunitatea adaptivă este declanșată cu ajutorul componentelor imune înnăscute și are ca rezultat generarea de celule T și anticorpi, care protejează împotriva infecției la expunerea ulterioară la virus.

Spre deosebire de imunitatea înnăscută, cea adaptivă nu poate declanșa o inflamație, deși studii recente sugerează că poate contribui semnificativ la acest lucru. La unii oameni, inflamația declanșată de sistemul imun înnăscut împreună cu cel adaptiv este exagerată și se manifestă ca un efect advers. În alte cazuri, deși răspunsul imun există, nu este la un nivel atât de ridicat încât să provoace efecte secundare semnificative.

Cu toate acestea, în ambele cazuri, imunitatea împotriva virusului este generată.

Prin urmare, efectele secundare ale vaccinului nu ar trebui privite drept un semn al eficienței vaccinului. În ciuda varietății de răspunsuri la vaccin, cei mai mulți oameni obțin imunitatea indiferent dacă apar sau nu efecte adverse.

Articol recomandat de sport.ro
„Europa va încerca să prevină acest lucru!” Lovitura de proporții pregătită la Moscova
„Europa va încerca să prevină acest lucru!” Lovitura de proporții pregătită la Moscova
Citește și...
Studiu: Consumul frecvent de băuturi cu zahăr în copilărie crește riscul de hipertensiune la vârsta adultă

Copiii și adolescenții care consumă frecvent băuturi îndulcite cu zahăr sau cantități mari de suc de fructe ar putea avea un risc mai mare de a dezvolta hipertensiune arterială la vârsta adultă, arată un studiu recent.

Studiu: Un ingredient popular din smoothie ar putea reduce beneficiile fructelor de pădure și absorbția antioxidanților

Data viitoare când îţi prepari un smoothie cu fructe de pădure, s-ar putea să vrei să renunţi la banană.

Telepatia devine realitate. Cercetătorii au dezvoltat un dispozitiv care citește gândurile și le transmite în cuvinte vorbite

Cercetătorii australieni au creat un dispozitiv care s-a dovedit capabil în testele de laborator să citească gândurile și să le transforme în texte și cuvinte vorbite. Practic, vorbim despre o tehnologie care face posibilă telepatia.

Recomandări
De ce au respins judecătorii cererea DIICOT de arestare preventivă pentru familia Pașca. Ce spun despre presupusele victime

Judecătorii Tribunalului București au motivat decizia luată săptămâna trecută, în dosarul azilelor ilegale, prin care familia Pașca a fost pusă sub control judiciar. Atenție, urmează detalii care vă pot afecta emoțional!

Ce vrea România să obțină la summitul NATO de la Ankara. Țoiu: „Nu este o miză doar pentru noi”

Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, afirmă că protejarea Flancului estic necesită investiții suplimentare, în contextul riscurilor generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Curtea de Apel, palmă dată lui Ilie Bolojan. Decizia pe care magistrații i-au anulat-o premierului demis

Curtea de Apel București (CAB) a admis, luni, o cerere depusă de un ONG și a anulat decizia premierului interimar Ilie Bolojan de înființare, la Palatul Victoria, a unui Comitet de analiză a legilor Justiției.