Un modul spaţial american a ajuns cu succes pe Lună, pentru prima dată după mai bine de jumătate de secol. VIDEO
Firma americană Intuitive Machines a intrat în istorie, devenind prima companie privată care a reuşit să trimită cu succes pe Lună o sondă spaţială.
Aselenizarea a reuşit în noaptea de joi spre vineri (ora României) fiind o premieră pentru SUA de la zborul Apollo 17 din urmă cu 51 de ani.
Modulul de aselenizare Nova-C al companiei Intuitive Machines, numit "Odysseus", a decolat la puţin timp după ora locală 01:00 (06:00 GMT), în vârful unei rachete Falcon 9 a companiei SpaceX, de la Centrul Spaţial Kennedy din Cape Canaveral al agenţiei spaţiale americane NASA.
Imagini video transmise online în direct de NASA-SpaceX au arătat racheta cu două trepte înălţându-se de pe rampa de lansare şi străpungând cerul întunecat, deasupra coastelor statului Florida de la Oceanul Atlantic.
Lansarea, stabilită anterior pentru miercuri dimineaţă, a fost amânată cu 24 de ore din cauza temperaturilor neregulate detectate în metanul lichid utilizat în sistemul de propulsie al sondei de aselenizare. SpaceX a indicat că problema a fost rezolvată ulterior.
Deşi este considerată o misiune a companiei Intuitive Machines, zborul IM-1 transportă şase încărcături utile ale NASA constând în instrumente concepute pentru a culege date despre mediul selenar înainte de revenirea astronauţilor pe Lună, planificată de NASA spre sfârşitul acestui deceniu.
Lansarea de joi a avut loc la o lună după ce o tentativă de aselenizare a unei alte companii private, Astrobotic Technology, a înregistrat un eşec din cauza unei scurgeri la sistemul de propulsie care a intervenit în timpul călătoriei către Lună a sondei sale de alunizare, plasată pe orbită la 8 ianuarie de către o rachetă Vulcan a United Launch Alliance (ULA), aflată la zborul său de debut.
Eşecul modului de aselenizare Peregrine de la Astrobotic, care transporta sarcini utile ale NASA către Lună, a marcat a treia oară când o companie privată nu a reuşit să realizeze o aselenizare controlată, în urma eforturilor nereuşite ale unor companii din Israel şi Japonia.
Acele accidente au ilustrat riscurile cu care se confruntă NASA în demersul său de a se baza mai mult decât în trecut pe sectorul comercial pentru a-şi realiza obiectivele de zbor spaţial.
Nova-C al Intuitive Machines, un cilindru hexagonal cu patru picioare, ar urma, conform planului, să ajungă la destinaţie după un zbor de aproximativ o săptămână, la 22 februarie, pentru o aselenizare în craterul Malapert A, lângă polul sudic al Lunii.
În cazul unui succes, zborul ar reprezenta prima coborâre controlată pe suprafaţa Lunii realizată de SUA după ultima misiune selenară a echipajului Apollo, în 1972, şi prima astfel de reuşită înregistrată de o companie privată.
Evenimentul ar marca, de asemenea, prima călătorie pe suprafaţa Lunii în cadrul programului selenar Artemis al NASA, în contextul în care SUA se luptă să aducă astronauţi pe satelitul natural al Pământului înaintea Chinei.
NASA a anunţat luna trecută că îşi amână data vizată pentru prima aselenizare cu echipaj uman în cadrul programului Artemis din 2025 până la sfârşitul anului 2026, în timp ce China a declarat că vizează să facă acest lucru în 2030.
Misiunea IM-2 a companiei Intuitive Machines este programată să ajungă la polul sud al Lunii în 2024, aceasta fiind urmată de misiunea IM-3 mai târziu în cursul aceluiaşi an, cu mai multe rovere mici.
Luna trecută, Japonia a devenit a cincea ţară care a plasat pe Lună un modul de aselenizare, agenţia sa spaţială JAXA realizând o alunizare la punct fix, neobişnuit de precisă, a sondei SLIM.
Anul trecut, India a devenit a patra naţiune care a realizat o aselenizare controlată, după ce în aceeaşi lună Rusia a eşuat în tentativa sa.
SUA, fosta Uniune Sovietică şi China sunt singurele ţări care realizaseră cu succes aselenizări controlate.
China a înregistrat o premieră mondială în 2019, realizând prima aselenizare pe partea îndepărtată a Lunii.
