Studiu: Cum ajung unii pacienți să moară de COVID-19, în vreme ce alții scapă fără simptome
Cercetătorii britanici vor studia genele a mii de pacienţi diagnosticaţi cu COVID-19 în încercarea de a dezlega unul dintre misterele noului coronavirus: de ce ucide anumite persoane, iar altora nu le face nimic?
Oameni de ştiinţă din Regatul Unit vor secvenţia codul genetic al pacienţilor cu forme grave de COVID-19 şi vor compara genomurile acestora cu cele ale persoanelor care au prezentat forme uşoare sau nu au avut deloc simptome, relatează Agerpres.
În vânătoarea genelor specifice care ar putea provoca o predispoziţie la îmbolnăvirea de COVID-19 vor fi implicate până la 20.000 de persoane care se află în prezent în spitale sau care au fost internate anterior la terapie intensivă, dar şi aproximativ 15.000 de persoane cu simptome uşoare.
Diferențe majore între pacienții infectați
Cunoştinţele existente despre noul coronavirus sunt încă modeste, au notat cercetătorii, precizând totodată că este surprinzător faptul că în timp ce acesta poate fi letal pentru unele persoane, altele sunt foarte puţin afectate.
"Credem că vor fi identificate indicii în genom, care ne vor ajuta să înţelegem modul în care această boală omoară oameni", a declarat pentru Reuters Kenneth Baillie, medic de terapie intensivă, cel care conduce studiul la Universitatea din Edinburgh.
"Aş putea paria pe casa mea că există o componentă genetică foarte importantă asupra riscului individual", a adăugat cercetătorul.
Ministrul Sănătăţii din Marea Britanie, Matt Hancock, a făcut apel la populaţie să se înscrie în acest program. "Dacă vi se solicită să vă înscrieţi în studiul de genomică, realizat de Genomics England, atunci vă rog să o faceţi, deoarece atunci vom putea înţelege asocierile genetice. Este vorba despre obţinerea unei imagini ştiinţifice despre acest virus", a spus oficialul.
Genomul reprezintă setul complet de acid dezoxiribonucleic al unui organism, sau ADN, care, în cazul omului, conţine aproximativ 3 miliarde de perechi de baze ADN.
Compararea acestora poate fi, însă, dificilă. Există patru până la cinci milioane de diferenţe între oricare două persoane, astfel încât oamenii de ştiinţă au nevoie de un set mare de mostre, a precizat Baillie.
"Nu cunoaştem, la nivel mecanicist, la nivel de molecule şi celule, care sunt evenimentele care cauzează de fapt îmbolnăvirea şi decesul oamenilor din cauza acestei boli", a spus el.
În cadrul acestui studiu, Baillie va colabora cu unităţi de terapie intensivă de pe teritoriul Regatului Unit, Genomics England şi un consorţiu internaţional pentru cercetări genetice, cunoscut sub numele GenOMICC (Genetics of Susceptibility and Mortality in Critical Care).
"Prin citirea întregului genom, am putem identifica variaţia care afectează răspunsul la COVID-19 şi descoperi noi terapii care ar putea reduce daunele, salva vieţi şi chiar preveni epidemii viitoare", a declarat Mark Caulfield, cercetător în cadrul Genomics England.
Misterele noului coronavirus, studiate intens
Marea majoritate a bolnavilor în stare gravă diagnosticaţi cu COVID-19 sunt pacienţi vârstnici care suferă de diverse boli preexistente.
Însă geneticianul Jean-Laurent Casanova a devenit interesat de ceilalţi pacienţi, reprezentând aproximativ "4%-5%" din totalul pacienţilor cu COVID-19: "persoane cu vârste mai mici de 50 de ani, care aveau înainte o sănătate bună", însă devenite după infectare victimele unor forme grave şi inexplicabile ale bolii.
"Este vorba despre cineva care putea să alerge la maraton în octombrie 2019 şi care, în aprilie 2020, se află la reanimare, intubat şi ventilat", a explicat cercetătorul francez.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
