Premieră mondială. O femeie paralizată a putut comunica cu ajutorul unui avatar digital

Acest progres ridică speranța că interfețele creier-computer (BCI) ar putea fi pe punctul de a transforma viețile persoanelor care și-au pierdut capacitatea de a vorbi din cauza unor afecțiuni precum accidentele vasculare cerebrale și scleroza laterală amiotrofică (SLA), potrivit The Guardian.

Până în prezent, pacienții au fost nevoiți să se bazeze pe sintetizatoare de vorbire frustrant de lente, care implică scrierea cuvintelor prin urmărirea ochilor sau a unor mișcări faciale mici, ceea ce face imposibilă conversația naturală.

Cum funcționează noua tehnologie

Cea mai recentă tehnologie utilizează electrozi minusculi care sunt plasați pe suprafața creierului pentru a detecta activitatea electrică în partea creierului care controlează vorbirea și mișcările feței. Aceste semnale sunt traduse direct în cuvintele și expresiile faciale ale unui avatar digital, care poate inclusiv să zâmbească, să se încrunte sau să pară surprins.

Citește și

Un judecător din SUA a decis. Operele create de inteligență artificială nu pot fi protejate de drepturi de autor

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

„Scopul nostru este de a restabili un mod complet, întruchipat de comunicare, care este într-adevăr cel mai natural mod în care putem vorbi unii cu ceilalți. Aceste progrese ne aduc mult mai aproape de a face din acest lucru o soluție reală pentru pacienți”, a declarat profesorul Edward Chang, care a condus lucrările la Universitatea din California, San Francisco (UCSF). 

Cine este pacienta

Ann are 47 de ani și a fost grav paralizată în urma unui accident vascular cerebral la nivelul trunchiului cerebral, în urmă cu mai bine de 18 ani. Ea nu poate vorbi sau scrie la mașină și comunică în mod normal cu ajutorul tehnologiei de urmărire a mișcărilor care îi permite să selecteze încet literele cu o viteză de până la 14 cuvinte pe minut. Ea speră că tehnologia avatarului i-ar putea permite să lucreze în viitor ca și consilier.

Echipa a implantat un dreptunghi de 253 de electrozi, subțire ca hârtia, pe suprafața creierului lui Ann, peste o regiune esențială pentru vorbire. Electrozii au interceptat semnalele cerebrale care, dacă nu ar fi avut loc accidentul vascular cerebral, ar fi controlat mușchii limbii, maxilarului, laringelui și feței.

După implantare, Ann a colaborat cu echipa pentru a antrena algoritmul de inteligență artificială al sistemului să detecteze semnalele cerebrale unice ale acesteia pentru diferite sunete de vorbire, repetând diferite fraze în mod repetat.

Calculatorul a învățat 39 de sunete distinctive și a fost folosit un model de limbaj de tip Chat GPT pentru a traduce semnalele în propoziții inteligibile. Acesta a fost apoi folosit pentru a controla un avatar cu o voce personalizată pentru a semăna cu vocea lui Ann înainte de accidentare, pe baza unei înregistrări cu ea vorbind la nuntă.

Lucrurile au mers bine, dar nu perfect. Tehnologia a decodificat cuvintele în mod incorect în 28% din cazuri, în cadrul unui test care a implicat peste 500 de fraze, și a generat un proces de transformare a creierului în text la o rată de 78 de cuvinte pe minut, comparativ cu cele 110-150 de cuvinte rostite în mod obișnuit în conversațiile naturale. Cu toate acestea, oamenii de știință au declarat că cele mai recente progrese în ceea ce privește precizia, viteza și sofisticarea sugerează că tehnologia este acum la un punct în care poate fi utilă în practică pentru pacienți.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"