Cercetători de la prestigioasa Universitate din California, Berkeley, au identificat secvențe de ADN în genomul oamenilor moderni care provin de la doi strămoși necunoscuți. Oamenii de știință îi numesc „strămoși-fantomă”, deoarece nu se cunosc încă fosile sau alte dovezi directe ale existenței acestor grupuri umane dispărute, relatează Euronews.
Astăzi, Homo sapiens este singura specie umană care mai trăiește. În trecut însă, oamenii moderni au împărțit planeta cu numeroase alte specii de hominizi.
Studiile anterioare au demonstrat deja că oamenii moderni s-au încrucișat cu neanderthalienii și cu denisovanii, iar urmașii lor au moștenit ADN de la aceste specii. Noul studiu sugerează însă că au existat încă două grupuri umane necunoscute, care au contribuit la patrimoniul genetic al omenirii.
Un strămoș necunoscut a contribuit la ADN-ul tuturor oamenilor
Potrivit cercetătorilor, unul dintre acești strămoși necunoscuți s-a încrucișat cu strămoșii oamenilor moderni în Africa, cu peste 50.000 de ani în urmă, înainte de ultima mare migrație a lui Homo sapiens spre Europa și Asia.
Genele moștenite atunci reprezintă în prezent aproximativ 1% din ADN-ul tuturor oamenilor, o proporție comparabilă cu cea a ADN-ului moștenit de la neanderthalieni.
Analizele arată că această ramură misterioasă s-a separat de linia evolutivă care a dus la apariția oamenilor moderni în urmă cu aproximativ 800.000 de ani, în aceeași perioadă în care neanderthalienii și denisovanii au început să evolueze separat.
„Studiile anterioare sugeraseră deja existența unei așa-numite linii genetice fantomă, însă nu era clar dacă aceasta exista doar în populațiile africane și când a avut loc amestecul genetic. Noi am reușit să identificăm aceste segmente de ADN și să demonstrăm că ele se regăsesc la toți oamenii de astăzi, nu doar la africani”, a explicat Yulin Zhang, doctorand la Universitatea Berkeley și unul dintre autorii principali ai studiului.
Un al doilea strămoș ar fi trăit acum 1,8 milioane de ani
Și mai misterios este al doilea strămoș, descris de cercetători drept un „strămoș super-arhaic”.
Această ramură umană s-ar fi desprins din arborele evolutiv în urmă cu aproximativ 1,8 milioane de ani. Cu peste 200.000 de ani în urmă, membrii acestei populații s-ar fi încrucișat cu denisovanii în Eurasia, iar fragmente din ADN-ul lor au ajuns, indirect, și în genomul oamenilor moderni.
„Această descoperire este deosebit de interesantă deoarece indică existența unei contribuții genetice provenite de la o populație umană care a trăit în urmă cu peste un milion de ani, deși ADN-ul acesteia nu a fost niciodată secvențiat”, a declarat Arjun Biddanda, cercetător la Universitatea Johns Hopkins și coautor al studiului.
Potrivit cercetătorilor, descoperirea confirmă că evoluția umană nu a fost un proces liniar.
„Datorită ADN-ului antic extras de la neanderthalieni și denisovani, precum și noilor metode genetice, înțelegem tot mai bine că populațiile umane s-au amestecat în mod repetat de-a lungul evoluției. Evoluția omului seamănă mai puțin cu un arbore genealogic și mai mult cu o rețea complexă, în care diferite populații au fost conectate prin migrații și încrucișări succesive”, a explicat profesoara Priya Moorjani, de la Universitatea Berkeley.
ADN-ul neanderthalian influențează și astăzi organismul uman
Majoritatea persoanelor din afara Africii au în prezent între 1 și 2% ADN neanderthalian. Acesta provine din încrucișările dintre oamenii moderni și neanderthalieni, petrecute în urmă cu aproximativ 50.000-60.000 de ani, imediat după ieșirea lui Homo sapiens din Africa.
Unele dintre aceste gene influențează sistemul imunitar, culoarea pielii și a părului sau adaptarea la diferite condiții de mediu. Altele pot crește riscul apariției anumitor boli sau pot modifica răspunsul organismului la infecții.
Populațiile din Asia și Oceania poartă, pe lângă ADN neanderthalian, și ADN provenit de la denisovani.
Cine au fost acești „strămoși-fantomă”?
Deocamdată, cercetătorii nu pot spune cu exactitate cine au fost cele două populații umane necunoscute.
Estimările lor indică însă că „strămoșii-fantomă” ar putea aparține unor grupuri de Homo care au trăit în Africa în urmă cu aproximativ 800.000 de ani.
În schimb, „strămoșul super-arhaic” ar putea fi chiar Homo erectus sau o specie foarte apropiată, aceasta fiind prezentă în Eurasia încă de acum aproximativ 1,8 milioane de ani.
