Oamenii de știință au descoperit o planetă ce se mărește în ritm fulminant. Crește cu până la 6 miliarde de tone pe secundă

Planeta rătăcitoare, numită Cha 1107-7626, există în vastul vid al spaţiului interstelar, departe de căldura oricărei stele.

Planetele rătăcitoare precum aceasta sunt corpuri cosmice care cutreieră galaxia libere, spre deosebire de majoritatea planetelor care fac parte din sisteme stelare. Cele mai multe astfel de planete rebele sunt considerate a fi reci şi tăcute. Dar Cha 1107-7626 este diferită.

„Oamenii se pot gândi la planete ca la lumi liniştite şi stabile, dar odată cu această descoperire vedem că obiectele cu masă planetară care plutesc liber în spaţiu pot fi locuri interesante”, a declarat Victor Almendros-Abad, astronom la Observatorul Astronomic din Palermo, Institutul Naţional de Astrofizică (INAF), Italia şi autorul principal al noului studiu, într-un comunicat.

De exemplu, Cha 1107-7626 nu doar pluteşte prin spaţiul interstelar ci şi „se hrăneşte” din el. Folosind Telescopul VLT (Very Large Telescope) al Observatorului European Austral (ESO), astronomii au surprins-o aspirând gaz şi praf cu o rată uimitoare: şase miliarde de tone în fiecare secundă. Niciodată până acum nu s-a mai observat o planetă rătăcitoare, sau vreo planetă, crescând atât de rapid.

Citește și

Ce este hemocromatoza şi cum poate duce la afectarea organelor

„Acesta este cel mai puternic episod de acreţie înregistrat vreodată pentru un obiect cu masa planetară”, a spus Almendros-Abad.

O planetă „flămândă”

Cu o masă echivalentă cu 5 până la de 10 ori masa planetei Jupiter, Cha 1107-7626 este una dintre planetele plutitoare libere cu cea mai mică masă cunoscută care dispune de un disc de acreţie şi prezintă o creștere a volumului activă.

Observaţiile realizate cu VLT al ESO şi cu Telescopul Spaţial James Webb (JWST) al NASA dezvăluie semne revelatoare ale unui sistem complex, aflat în plină evoluţie: exces în infraroşu de la 4 la 12 microni, caracteristici de silicat la 10 microni (similare cu cele din stele şi pitice brune), linii de emisie de hidrocarburi care indică un disc de acreţie bogat în carbon şi semnături multiple de acreţie continuă.

Împreună, acestea fac din Cha 1107-7626 cel mai clar caz de creştere acţionată de un disc de acreţie într-un obiect cu masă planetară - un adevărat exemplu al modului în care planetele rebele se pot construi în întuneric.

„Originea planetelor rebele rămâne o întrebare deschisă: sunt acestea obiectele cu cea mai mică masă formate ca stelele sau planete gigantice ejectate din sistemele lor de naştere?”, se întreabă în comunicat co-autorul studiului, Aleks Scholz, astronom la Universitatea St. Andrews din Marea Britanie.

Mai mult, planeta Cha 1107-7626 nu creşte într-un ritm lent, constant - ci creşte vertiginos. Echipa a folosit VLT echipat cu spectrograful X-shooter, împreună cu date JWST şi observaţii din arhiva de date a instrumentului SINFONI al VLT, pentru a surprinde planeta în timpul unui "puseu de creştere" sau explozie de acreţie.

Creşterea rapidă a lui Cha 1107-7626 pare să fi fost alimentată de câmpul său magnetic, un proces observat anterior doar la stele. Şi mai surprinzător, chimia discului său s-a schimbat în timpul puseului de creştere, vaporii de apă apărând doar în timp ce acreţia era în curs.

Astronomii se așteaptă la noi descoperiri

Descoperirea sugerează că cel puţin unele planete libere ar putea creşte la fel ca stelele, deoarece explozii similare de acreţie au fost observate în pepinierele stelare. Detectarea acestor lumi plutitoare este notoriu de dificilă dar acest lucru s-ar putea schimba în curând.

Cu viitorul Telescop Extrem de Mare (ELT), echipat cu cea mai mare oglindă din lume şi funcţionând sub cel mai întunecat cer, astronomii vor putea urmări mai multe dintre aceste planete singuratice şi vor dezvălui cât de asemănătoare stelelor sunt cu adevărat.

„Această descoperire estompează linia dintre stele şi planete şi ne oferă o privire în avanpremieră asupra celor mai vechi perioade de formare a planetelor rătăcitoare”, a declarat Belinda Damian, astronom la Universitatea din St. Andrews, în comunicat.

„Ideea că un obiect planetar se poate comporta ca o stea este impresionantă şi ne invită să ne întrebăm cum ar putea fi lumile dincolo de a noastră în stadiile lor incipiente”, a declarat şi astronomul Amelia Bayo de la ESO în comunicat.

Articol recomandat de sport.ro

GALERIE FOTO Federica Brignone, aur la slalom uriaș și o situație RARISIMĂ pe podium! Italianca, impecabilă după accidentarea gravă de anul trecut