Mutația SARS-CoV-2 care permite virusului să infecteze sistemul nervos. „Ar putea avea implicaţii majore”

62380065
Shutterstock

Oamenii de ştiinţă au descoperit o mutaţie în SARS-CoV-2, virusul care provoacă boala Covid-19, care joacă un rol-cheie în capacitatea acestuia de a infecta sistemul nervos central.

 

Descoperirile ar putea ajuta oamenii de ştiinţă să înţeleagă simptomele neurologice şi afecţiunea „Covid de lungă durată” şi ar putea duce, în viitor, la tratamente specifice pentru protejarea şi eliminarea virusului din creier.

Un recent studiu realizat în colaborare de oamenii de ştiinţă de la Universitatea Northwestern (NU) şi de la Universitatea Illinois-Chicago a scos la iveală o serie de mutaţii ale proteinei de vârf SARS-CoV-2 (spike – partea virusului care îl ajută să pătrundă în celule) care au sporit capacitatea virusului de a infecta creierul şoarecilor.

„Examinând genomurile virusurilor găsite în creier comparativ cu plămânii, am constatat că cele cu o deleţie (n.r. - tip de mutatie genetica caracterizata prin ştergereaunui fragment de la nivelul unui cromozom) specifică în proteina spike erau mult mai eficiente în infectarea creierului acestor animale”, a declarat într-un comunicat autorul corespondent Judd Hultquist, profesor de medicină şi specialist în boli infecţioase şi microbiologie-imunologie la facultatea de medicină a NU.

Studiul a fost publicat vineri în revista Nature Microbiology.

Modificările proteinei „spike” ajută virusul să infecteze diferite celule din organism

În acest studiu, cercetătorii au infectat şoareci cu SARS-CoV-2 şi au secvenţiat genomurile virusurilor care s-au replicat în creier comparativ cu plămânii.

În plămâni, proteina spike arăta foarte asemănător cu virusul folosit pentru infectarea şoarecilor. Cu toate acestea, în creier, majoritatea virusurilor prezentau o deleţie sau o mutaţie într-o regiune critică a proteinei spike, care dictează modul în care aceasta intră într-o celulă.

Atunci când virusurile cu această deleţie au fost utilizate pentru a infecta direct creierul şoarecilor, acesta a fost în mare parte reparat atunci când a migrat către plămâni.

„Pentru ca virusul să circule de la plămâni la creier, a necesitat modificări ale proteinei spike despre care se ştie deja că dictează modul în care virusul intră în diferite tipuri de celule”, a explicat Hultquist.

„Credem că această regiune din spike este un relator critic care permite sau nu pătrunderea virusului în creier şi ar putea avea implicaţii majore pentru tratamentul şi gestionarea simptomelor neurologice raportate de pacienţii Covid-19”, a adăugat ea.

SARS-CoV-2 a fost mult timp asociat cu diverse simptome neurologice, cum ar fi pierderea mirosului şi a gustului, „ceaţă cerebrală” şi „Covid de lungă durată”.

„Încă nu se ştie dacă Covid prelungit este cauzat de infectarea directă a celulelor din creier sau de un răspuns imun advers care persistă dincolo de infecţie”, a menţionat Hultquist.

„Dacă este cauzată de infectarea celulelor din sistemul nervos central, studiul nostru sugerează că ar putea exista tratamente specifice care ar putea funcţiona mai bine decât altele în eliminarea virusului din acest compartiment”, a adăugat cercetătoarea.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
Citește și...
”Peștele Apocalipsei”, care apare înaintea cutremurelor catastrofale, găsit pe o plajă. Ajunge și la 11 metri lungime

Vizitatorii unei plaje din California au găsit un pește-vâslă rar în apropierea țărmului, cu două zile înainte de un cutremur, perpetuând astfel folclorul care spune că aceste creaturi de adâncime sunt „peștii Apocalipsei”.

Oamenii îmbătrânesc dramatic în două momente cheie ale vieţii lor. Ce se întâmplă atunci în organism

Oamenii de ştiinţă au descoperit că fiinţele umane îmbătrânesc la nivel molecular în două reprize accelerate - mai întâi la vârsta de 44 de ani şi apoi din nou la 60 de ani.

Oamenii de știință dau un nou verdict în cazul Giulgiului din Torino. Pânza ar fi autentică și are 2.000 de ani

Giulgiul din Torino a stârnit controverse timp de secole, dar un nou studiu sugerează că ar putea fi autentic până la urmă. Artefactul a mai fost studiat în urmă cu câteva decenii.

Recomandări
ANAF pregătește o nouă procedură pentru veniturile nedeclarate. Contribuabilii vor fi notificați și pot fi chemați la audieri

ANAF pregătește o nouă procedură pentru persoanele care au obținut venituri anul trecut, dar nu și-au declarat contribuțiile la pensie și sănătate. 

”Izvoare de sănătate”. La Slănic Moldova, locurile la tratament se rezervă cu un an înainte, dar studiile clinice lipsesc

Începem campania: „Izvoare de sănătate”, despre una dintre puținele bogății pe care România nu le-a pierdut de tot: apele ei sărate, minerale și termale. 

Câte femei conduc, de fapt, marile companii din România. Cristina Chiriac: Numărul e neschimbat, deși legea s-a modificat

Legea care trebuia să crească reprezentarea femeilor în conducerea companiilor listate nu a făcut mari schimbări. Într-un interviu, Cristina Chiriac, președinta CONAF, explică de ce numărul femeilor din consiliile analizate a rămas exact același: 82.