Oamenii de știință dau un nou verdict în cazul Giulgiului din Torino. Pânza ar fi autentică și are 2.000 de ani
Giulgiul din Torino a stârnit controverse timp de secole, dar un nou studiu sugerează că ar putea fi autentic până la urmă. Artefactul a mai fost studiat în urmă cu câteva decenii.
Tradiția creștină spună că aceasta este pânza în care a fost îngropat Iisus după crucificare și prezintă o imagine a unui bărbat cu barbă, notează Metro.
Mulți credincioși cred că trupul lui Iisus s-a imprimat miraculos pe țesătură, dar există o mulțime de sceptici care au pus la îndoială legitimitatea Giulgiului încă de când a fost expus pentru prima dată în1350. O analiză științifică a țesăturii din 1980 infirmă autenticitatea artefactului. Țesătura a fost datată cu carbon undeva între 1260 și 1390 era noastră, cu mult timp după moartea lui Iisus Hristos.
Acum, cercetătorii italieni au folosit o nouă tehnică care implică raze X pentru a data materialul - iar concluziile lor arată că acesta a fost fabricat în urmă cu aproximativ 2.000 de ani, cam în perioada în care Iisus ar fi trăit și a murit. Oamenii de știință de la Institutul de Cristalografie al Consiliului Național de Cercetare din Italia au efectuat un studiu recent folosind o metodă care măsoară îmbătrânirea naturală a celulozei a fibrelor de in pentru a stabili timpul trecut de când au fost produse.
Istoria Giulgiului din Torino
Biblia spune că Iosif din Arimateea a înfășurat trupul lui Iisus într-un giulgiu de in înainte de a-l pune într-un mormânt, rostogolind o piatră mare pentru a acoperi intrarea. Giulgiul a fost păstrat din 1578 în capela regală a catedralei San Giovanni Battista din Torino, Italia.
Pânza pare să prezinte imagini înfățișând un bărbat slăbănog, cu ochii scufundați, care avea o înălțime cuprinsă între 1,70 și 1,80 m. Semnele de pe corp corespund, de asemenea, rănilor de răstignire ale lui Iisus menționate în Biblie, inclusiv semne de spini pe cap, tăieturi pe spate și vânătăi pe umeri.
Cercetătorii și-au comparat descoperirile cu rezultatele analizei altor bucăți de material găsite în Israel, care datează din secolul I.
„Profilurile datelor au fost pe deplin compatibile cu măsurătorile analoge obținute pe o mostră de lenjerie a cărei datare, conform înregistrărilor istorice, este 55-74 d.Hr., găsită la Masada, Israel, ( n.r. o fortăreață a lui Irod de la Marea Moartă)”, au scris autorii studiului.
Autorul principal al studiului, dr Liberato De Caro, a declarat recent că testul din 1988 ar trebui să fie considerat incorect, deoarece „Probele de țesături sunt de obicei supuse la tot felul de contaminări, care nu pot fi eliminate complet din proba datată”.
