Japonia va lansa primul satelit din lemn din lume. Are dimensiunea unei căni de cafea

62426718

Oamenii de ştiinţă japonezi au creat una dintre cele mai neobişnuite nave spaţiale din lume - un satelit minuscul care este făcut din lemn, relatează The Guardian, potrivit News.ro.

Sonda LignoSat a fost construită din lemn de magnolie, care, în experimentele efectuate pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), s-a dovedit a fi deosebit de stabil şi rezistent la crăpare.

Acum sunt în curs de finalizare planurile pentru ca acesta să fie lansat pe o rachetă americană în această vară.

Satelitul din lemn a fost construit de cercetătorii de la Universitatea din Kyoto şi compania de exploatare forestieră Sumitomo Forestry, pentru a testa ideea utilizării materialelor biodegradabile, cum ar fi lemnul, pentru a vedea dacă acestea pot acţiona ca alternative ecologice la metalele din care sunt construiţi toţi sateliţii în prezent. 

”Toţi sateliţii care reintră în atmosfera Pământului ard şi creează particule minuscule de alumină, care vor pluti în atmosfera superioară pentru mulţi ani. În cele din urmă, acestea vor afecta mediul Pământului”, a avertizat recent Takao Doi, un astronaut japonez şi inginer aerospaţial de la Universitatea din Kyoto.

Pentru a rezolva problema, cercetătorii de la Kyoto au pus bazele unui proiect pentru a evalua tipurile de lemn, pentru a determina cât de bine ar putea rezista rigorilor lansării în spaţiu şi zborurilor lungi pe orbită în jurul Pământului.

Primele teste au fost efectuate în laboratoare care au recreat condiţiile în spaţiu, iar probele de lemn s-a dovedit că nu au suferit modificări măsurabile de masă sau semne de descompunere sau deteriorare.

”Abilitatea lemnului de a rezista acestor condiţii ne-a uimit”, a declarat Koji Murata, şeful proiectului.

După aceste teste, mostrele au fost trimise la ISS, unde au fost supuse unor teste de expunere timp de aproape un an înainte de a fi readuse pe Pământ.

Din nou, au prezentat mici semne de deteriorare, fenomen pe care Murata l-a atribuit faptului că nu există oxigen în spaţiu care ar putea provoca arderea lemnului şi nicio fiinţă vie care să-l facă să putrezească.

Au fost testate mai multe tipuri de lemn, inclusiv cireş japonez, lemnul de magnolie dovedindu-se a fi cel mai robust.

Acesta a fost folosit acum pentru a construi satelitul din lemn de la Kyoto, care va conţine o serie de experimente care vor determina cât de bine funcţionează nava spaţială pe orbită, a spus Murata.

Una dintre misiunile satelitului este de a măsura deformarea structurii de lemn în spaţiu. Lemnul este durabil şi stabil într-o direcţie, dar poate fi predispus la modificări dimensionale şi la crăpare în cealaltă direcţie”, a spus el pentru Observer.

Murata a adăugat că încă mai trebuie luată o decizie finală cu privire la vehiculul de lansare, opţiunile fiind acum reduse la un zbor în această vară pe o navă de aprovizionare Cygnus Orbital Sciences către ISS, sau o misiune similară SpaceX Dragon, puţin mai târziu în cursul anului.

Este de aşteptat ca sonda – care are dimensiunea unei căni de cafea – să funcţioneze în spaţiu timp de cel puţin şase luni înainte de a i se permite să intre în atmosfera superioară.

Dacă LignoSat funcţionează bine în timpul prezenţei sale pe orbită, atunci uşa ar putea fi deschisă pentru utilizarea lemnului ca material de construcţie pentru mai mulţi sateliţi.

Se estimează că peste 2.000 de nave spaţiale vor fi lansate anual în următorii ani, iar aluminiul pe care ar putea să-l depună în atmosfera superioară, pe măsură ce ar arde la revenire, ar putea pune în curând probleme majore de mediu.

Cercetări recente efectuate de oamenii de ştiinţă de la Universitatea British Columbia, Canada, au dezvăluit că aluminiul provenit din reintrarea sateliţilor în armosfera terestră ar putea cauza o epuizare gravă a stratului de ozon care protejează Pământul de radiaţiile ultraviolete ale soarelui şi ar putea afecta, de asemenea, cantitatea de lumină solară care călătoreşte prin atmosferă şi ajunge la pământ.

Cu toate acestea, aceasta nu ar trebui să fie o problemă cu sateliţii construiţi din lemn, cum ar fi LignoSat, care, atunci când ard când reintră în atmosferă după ce îşi îndeplinesc misiunea, vo produce doar o pulverizare fină de cenuşă biodegradabilă.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Fosta soție a lui Achraf Hakimi recunoaște că ar vrea o aventură cu Florentino Perez: ”Fac orice este nevoie!”
GALERIE FOTO Fosta soție a lui Achraf Hakimi recunoaște că ar vrea o aventură cu Florentino Perez: ”Fac orice este nevoie!”
Citește și...
Un studiu de amploare, pe 3 milioane de oameni, arată legătura dintre canabis și o boală mentală

Un amplă analiză internațională, care a trecut în revistă date provenite de la nu mai puțin de 55 de cercetări cu un total de peste 3 milioane de subiecți, arată că între depresia majoră și canabis e o strânsă legătură.

Studiu: Dimineața este intervalul optim din zi pentru decizii majore

Cercetătorii spun că dimineața este intervalul optim din zi pentru decizii majore, fapt confirmat inclusiv de studii.

O erupție solară puternică se apropie de Pământ. Ce se va întâmpla dacă furtuna lovește scutul magnetic al planetei

O puternică erupţie solară de categoria M 5.7 s-a produs la 10 mai, declanşând o impresionantă ejecţie coronală de masă (CME), transmite marţi Space.com. 

Recomandări
INTERCEPTĂRI. Cum și-ar fi negociat șpaga procurorul Gigi Ștefan. Nu s-ar fi mulțumit doar cu bani: „Un ied putem să tăiem?”

Cei doi procurori din Constanța acuzați de corupție au fost arestați preventiv. Fostul procuror general Gigi Ștefan e acuzat că ar fi primit cel puțin 170.000 de euro șpagă pentru a interveni în dosare.

Reforma salariilor la stat trebuie adoptată până în toamnă. România cheltuie 39% din buget pe lefuri

Până la toamnă ar trebui adoptată în Parlament o nouă lege a salarizării bugetarilor, care să se aplice din 2027.

Vom avea temperaturi neobișnuit de mari în iunie, în urma unui fenomen extrem. Ce este super El Nino

Un super El Nino ar putea avea efecte pe glob începând din această vară. Administrația Oceanică din Statele Unite semnalează o încălzire rapidă a Oceanului Pacific, ceea ce duce la formarea fenomenului El Nino la cote mai mari.