Japonia va lansa primul satelit din lemn din lume. Are dimensiunea unei căni de cafea

62426718

Oamenii de ştiinţă japonezi au creat una dintre cele mai neobişnuite nave spaţiale din lume - un satelit minuscul care este făcut din lemn, relatează The Guardian, potrivit News.ro.

Sonda LignoSat a fost construită din lemn de magnolie, care, în experimentele efectuate pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), s-a dovedit a fi deosebit de stabil şi rezistent la crăpare.

Acum sunt în curs de finalizare planurile pentru ca acesta să fie lansat pe o rachetă americană în această vară.

Satelitul din lemn a fost construit de cercetătorii de la Universitatea din Kyoto şi compania de exploatare forestieră Sumitomo Forestry, pentru a testa ideea utilizării materialelor biodegradabile, cum ar fi lemnul, pentru a vedea dacă acestea pot acţiona ca alternative ecologice la metalele din care sunt construiţi toţi sateliţii în prezent. 

”Toţi sateliţii care reintră în atmosfera Pământului ard şi creează particule minuscule de alumină, care vor pluti în atmosfera superioară pentru mulţi ani. În cele din urmă, acestea vor afecta mediul Pământului”, a avertizat recent Takao Doi, un astronaut japonez şi inginer aerospaţial de la Universitatea din Kyoto.

Pentru a rezolva problema, cercetătorii de la Kyoto au pus bazele unui proiect pentru a evalua tipurile de lemn, pentru a determina cât de bine ar putea rezista rigorilor lansării în spaţiu şi zborurilor lungi pe orbită în jurul Pământului.

Primele teste au fost efectuate în laboratoare care au recreat condiţiile în spaţiu, iar probele de lemn s-a dovedit că nu au suferit modificări măsurabile de masă sau semne de descompunere sau deteriorare.

”Abilitatea lemnului de a rezista acestor condiţii ne-a uimit”, a declarat Koji Murata, şeful proiectului.

După aceste teste, mostrele au fost trimise la ISS, unde au fost supuse unor teste de expunere timp de aproape un an înainte de a fi readuse pe Pământ.

Din nou, au prezentat mici semne de deteriorare, fenomen pe care Murata l-a atribuit faptului că nu există oxigen în spaţiu care ar putea provoca arderea lemnului şi nicio fiinţă vie care să-l facă să putrezească.

Au fost testate mai multe tipuri de lemn, inclusiv cireş japonez, lemnul de magnolie dovedindu-se a fi cel mai robust.

Acesta a fost folosit acum pentru a construi satelitul din lemn de la Kyoto, care va conţine o serie de experimente care vor determina cât de bine funcţionează nava spaţială pe orbită, a spus Murata.

Una dintre misiunile satelitului este de a măsura deformarea structurii de lemn în spaţiu. Lemnul este durabil şi stabil într-o direcţie, dar poate fi predispus la modificări dimensionale şi la crăpare în cealaltă direcţie”, a spus el pentru Observer.

Murata a adăugat că încă mai trebuie luată o decizie finală cu privire la vehiculul de lansare, opţiunile fiind acum reduse la un zbor în această vară pe o navă de aprovizionare Cygnus Orbital Sciences către ISS, sau o misiune similară SpaceX Dragon, puţin mai târziu în cursul anului.

Este de aşteptat ca sonda – care are dimensiunea unei căni de cafea – să funcţioneze în spaţiu timp de cel puţin şase luni înainte de a i se permite să intre în atmosfera superioară.

Dacă LignoSat funcţionează bine în timpul prezenţei sale pe orbită, atunci uşa ar putea fi deschisă pentru utilizarea lemnului ca material de construcţie pentru mai mulţi sateliţi.

Se estimează că peste 2.000 de nave spaţiale vor fi lansate anual în următorii ani, iar aluminiul pe care ar putea să-l depună în atmosfera superioară, pe măsură ce ar arde la revenire, ar putea pune în curând probleme majore de mediu.

Cercetări recente efectuate de oamenii de ştiinţă de la Universitatea British Columbia, Canada, au dezvăluit că aluminiul provenit din reintrarea sateliţilor în armosfera terestră ar putea cauza o epuizare gravă a stratului de ozon care protejează Pământul de radiaţiile ultraviolete ale soarelui şi ar putea afecta, de asemenea, cantitatea de lumină solară care călătoreşte prin atmosferă şi ajunge la pământ.

Cu toate acestea, aceasta nu ar trebui să fie o problemă cu sateliţii construiţi din lemn, cum ar fi LignoSat, care, atunci când ard când reintră în atmosferă după ce îşi îndeplinesc misiunea, vo produce doar o pulverizare fină de cenuşă biodegradabilă.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
Citește și...
A fost creat în laborator un nou aliment: orezul cărnos

În încercarea de a obține alimente mai consistente, ieftine și ecologice, oamenii de știință sud-coreeni au cultivat celule de carne de vită în interiorul unor boabe de orez.

 

Descoperire importantă pe un asteroid. Oamenii de știință spun că este pentru prima dată când văd asta

Molecule de apă au fost detectate pentru prima dată pe suprafața unui asteroid, dezvăluind noi indicii despre distribuția apei în sistemul nostru solar.

În Marea Baltică a fost descoperită o megastructură, veche de peste 10.000 de ani. Ar putea schimba multe teorii

O megastructură descoperită în Marea Baltică ar putea reprezenta una dintre cele mai vechi structuri de vânătoare cunoscute, folosite în epoca de piatră.

Recomandări
ANAF pregătește o nouă procedură pentru veniturile nedeclarate. Contribuabilii vor fi notificați și pot fi chemați la audieri

ANAF pregătește o nouă procedură pentru persoanele care au obținut venituri anul trecut, dar nu și-au declarat contribuțiile la pensie și sănătate. 

”Izvoare de sănătate”. La Slănic Moldova, locurile la tratament se rezervă cu un an înainte, dar studiile clinice lipsesc

Începem campania: „Izvoare de sănătate”, despre una dintre puținele bogății pe care România nu le-a pierdut de tot: apele ei sărate, minerale și termale. 

Câte femei conduc, de fapt, marile companii din România. Cristina Chiriac: Numărul e neschimbat, deși legea s-a modificat

Legea care trebuia să crească reprezentarea femeilor în conducerea companiilor listate nu a făcut mari schimbări. Într-un interviu, Cristina Chiriac, președinta CONAF, explică de ce numărul femeilor din consiliile analizate a rămas exact același: 82.