ESA: Sateliţii ''morţi'' de pe orbita Pământului reprezintă un ''pericol foarte mare''
Aproximativ două treimi dintre sateliţii care orbitează Pământul nu mai sunt în funcţiune şi reprezintă un ''pericol foarte mare'' la adresa planetei noastre, a atras atenţia miercuri Agenţia Spaţială Europeană (ESA), citată de Press Association.
ESA propune o misiune care să abordeze această problemă din ce în ce mai stringentă a deşeurilor spaţiale.
În cadrul unei conferinţe organizată în oraşul Sevilia din sudul Spaniei, şeful ESA, Johann-Dietrich Worner a spus că dintre cei aproape 4.500 de sateliţi de pe orbita Terrei doar 1.500 sunt activi. ''Avem aproximativ 4.500 de sateliţi pe orbită - doar 1.500 sunt activi, ceea ce înseamnă că 3.000 sunt morţi. Un pericol foarte mare. De aceea, propunem o misiune prin care să eliminăm unele bunuri deţinute de ESA, care încă zboară în jurul Pământului. În acelaşi timp, prin aceeaşi misiune am demonstra totodată că este posibil să evităm viitoarele deşeuri spaţiale prin unele acţiuni de deorbitare directă'', a indicat el.
Directorul general al ESA a vorbit de asemenea despre o misiune menită să detecteze şi să prevină pericolele reprezentate de meteoriţi, afirmând că umanitatea nu doreşte să dispară de pe suprafaţa Pământului aşa cum s-a întâmplat cu dinozaurii. ''Avem o situaţie legată de meteoriţi - dinozaurii au murit, cel mai probabil, din cauza unui meteorit. Noi nu vrem să murim din cauza unui meteorit şi, prin urmare, ar trebui să ne concentrăm asupra acestui aspect. Să întreprindem două lucruri: să facem observaţii pentru a avea un sistem de avertisment dar, în acelaşi timp... să luptăm cu adevărat împotriva acestei ameninţări, să avem ceea ce numesc 'joc de biliard în spaţiu', iar noi propunem, împreună cu americanii, o misiune în acest sens'', a declarat Worner.
Worner a amintit că şi exploziile solare reprezintă un potenţial pericol la adresa planetei noastre.
Directorul ESA a declarat totodată că, având în vedere tehnologia existentă în prezent, ar fi ''inteligent'' să se insite pe aducerea mostrelor de pe Marte şi mai puţin pe trimiterea astronauţilor pe ''Planeta Roşie''. ''De aceea, avem în vedere o misiune impresionantă, care ar trebui să aducă mostre de pe Marte pentru o investigaţie directă a probelor aici, pe Pământ, în laboratoarele noastre. Această misiune e foarte simplă - se zboară pe Marte, se aduc înapoi eşantioane'', a spus el.
Cu toate acestea, Worner a explicat că acest obiectiv ar implica un rover american care va colecta eşantioane din diferite zone şi le va depozita în containere minuscule pe suprafaţa planetei, acestea urmând să fie colectate de un rover european. Acesta din urmă le va pune într-un recipient mai mare şi le va transporta pe o mică rampă de lansare de unde vor fi lansate pe orbita planetei. ''Atunci, o misiune europeană va merge acolo, va lua acel container şi îl va readuce pe Pământ'', a adăugat directorul ESA.
Conferinţele ministeriale reunesc statele membre şi observatorii ESA la fiecare doi sau trei ani şi au ca obiect dezbaterea mai multor proiecte şi luarea unor decizii referitoare la finanţarea lor pentru următorii ani de activitate ai ESA.
Miercuri, ESA a cerut celor 22 de state membre ale sale să îi aloce mai mulţi bani pentru a putea să asigure finanţarea proiectelor lor spaţiale comune. Jan Worner doreşte să obţină o creştere a bugetului ESA cu cel puţin 10% în următorii trei ani.
ESA dispune de un buget total de 5,72 de miliarde de euro în 2019, din care 73 de procente au fost finanţate de ţările membre.
Printre proiecte ESA se află noul lansator spaţial european Ariane 6, precum şi programe de explorare a spaţiului şi de apărare în faţa pericolului reprezentat de asteroizi. Un subiect important va fi participarea ESA la programul Artemis al Agenţiei spaţiale americane (NASA), ce vizează trimiterea unor noi echipaje de astronauţi americani pe Lună în 2024.
