Descoperirea care face din Oltenia „leagănul omenirii” pe continentul eurasiatic. Au fost găsite și specii noi de dinozauri

Și nu este singura descoperire extraordinară făcută la noi. O echipă internațională de cercetători a dezgropat fosilele a două noi specii de dinozauri, în bioparcul Țara Hațegului. Ambii erau erbivori și au trăit în Cretacicul târziu, chiar înainte de extincția dinozaurilor.

Petrustitan hungaricus și Uriash kadici sunt numele primite de cei doi dinozauri erbivori cu gâtul lung - ale căror fosile au fost identificate în sfârșit, după 10 ani de analize. Paleontologii care au lucrat la situl din Țara Hațegului spun că, odată cu cele două specii noi, numărul dinozaurilor a căror existență a fost documentată pe teritoriul României de azi ajunge la 4. Iar la nivel european, sunt în total 11 specii distincte.

Zoltan Csiki-Sava, cercetător: ”Reprezintă niște elemente ieșite din comun. Pe măsură ce noi descoperim noi și noi specii de dinozauri în zona Hațegului, și în sudul Spaniei, și în Franța, unde erau insule cu dinozauri, se descoperă noi și noi specii”.

Zona Hațegului era, în Cretacic, o răscruce de drumuri. Fosilele arată că migrația animalelor era foarte probabilă.

Munca paleontologilor români, nemți și britanici a demonstrat o diversitate neașteptată a gabaritului dinozaurilor. Până acum, consensul oamenilor de știință a fost că în zona noastră au trăit doar dinozauri pitici.

Primii „oameni” de pe continentul eurasiatic au trăit acum 2 milioane de ani în zona Olteniei

Potrivit măsurătorilor, Petrustitan - adică titanul de la Sânpetru- avea în jur de o tonă și doi metri lungime, cam cât un rinocer sau o girafă. Era de fapt foarte mic, pe lângă cealaltă specie, botezată acum de cercetători cu numele autohton Uriash, care putea depăși lejer 8 tone. E o dovadă că nu toți dinozaurii din estul Europei, și mai ales din fosta insulă Hațeg, de acum 70 de milioane de ani, aveau dimensiuni reduse.

Între timp, situl Grăunceanu din Vâlcea ar putea deveni leagănul omenirii, înainte de separarea Europei de Asia. Analiza modernă a unor fosile recuperate în anii '60 a arătat că acestea au aproape 2 milioane de ani.

Sunt oase de animale, îndeosebi mamuți, cioplite rudimentar cu unelte din piatră. Tăieturile puteau fi făcute doar de hominizi cu abilități specifice în manevrarea obiectelor.

Olivia Ciboiu, directorul Muzeului Oltenia: ”Oasele escavate în zona Grăunceanu surprind, așadar, un moment cheie în evoluția speciei noastre- dezvoltarea mecanismelor de adaptare, care au ajutat omul să supraviețuiască și să se răspândească în următoarele sute de mii de ani”.

Articol recomandat de sport.ro

Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”