De ce nu ne putem abține să ne uităm la imagini șocante, cu violență explicită. Explicația este suprinzătoare

Este greu în zilele acestea să parcurgi rețelele de socializare fără să dai peste imagini sau videoclipuri cu violență explicită, indiferent dacă sunt legate de războiul Israel-Hamas, conflictul din Ucraina sau violența cotidiană din SUA, scrie Insider.

Dr. Roxane Cohen Silver, profesor la Departamentul de Științe Psihologice a Universității din California, cercetează de peste 20 de ani impactul psihologic al vizionării înregistrărilor traumatice.

Silver a declarat pentru Insider că, atunci când și-a început cercetările, în timpul războiului din Irak, oamenii primeau știrile în principal de la televizor, în presa scrisă și radio. Asta însemna că oamenii trebuiau atunci să caute în mod activ unele dintre videoclipurile și imaginile care acum sunt foarte greu de evitat. De atunci, peisajul media s-a schimbat drastic.

„Oamenii poartă acum smartphone-uri în mână”, a spus dr. Silver. „Sunt camere foarte puternice, astfel încât imagini foarte grafice pot fi luate și distribuite instantaneu pe rețelele de socializare, iar toate acestea schimbă cu adevărat ceea ce văd oamenii”.

Citește și

Ecranele publicitare din Bagdad, deconectate de autorități. Un hacker a difuzat imagini explicite pentru adulți

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Expunerea la conținut grafic duce la stres acut 

Specialista a completat că expunerea extremă la violența de război prezintă riscuri serioase pentru sănătatea mintală și chiar fizică - și nici un beneficiu psihologic.

Oamenii pot reacționa la conținutul grafic ca și cum ar suferi o traumă. Chiar dacă un ecran separă spectatorii de imaginile violente, Silver a spus că nu reduce neapărat impactul.

Cercetarea ei a constatat că persoanele care au vizionat mai multe videoclipuri cu evenimente violente au avut mai multe șanse să prezinte aceleași simptome ca și persoanele care au experimentat în mod direct traume.

În primele câteva săptămâni de expunere la conținut grafic, dr. Silver a spus că spectatorii pot prezenta simptome de stres acut, cum ar fi flashback-uri, anxietate, hipervigilență, dificultăți de a respinge imaginile și potențiale coșmaruri.

Contează și tipurile de imagini. Ea a spus că „imaginile îngrozitoare, caracterul grafic, conținutul sângeros” tind să se coreleze cu simptome mai dramatice.

Oamenii cărora le este frică au mai multe șanse să caute aceste imagini

Dr. Silver a descoperit că oamenii care caută imagini grafice nu sunt neapărat cei mai desensibilizați și indiferenți, ci dimpotrivă.

„Cu cât oamenii sunt mai stresați de aceste imagini sau de acest conținut, cu atât mai mult sunt atrași de mai multe imagini și mai mult conținut despre violență”, a spus ea.

De exemplu, când videoclipurile cu decapitările practicate de teroriștii ISIS circulau cu ani în urmă, cercetările ei au descoperit că „oamenii care erau mai îngrijorați de terorism aveau mai multe șanse să caute aceste imagini”.

Acest lucru duce la un ciclu greu de întrerupt. „O expunere mai mare duce la creșterea stresului, iar stresul crescut îi atrage pe oameni să caute sau să fie expuși la mai mult din acel conținut”, a explicat Silver.

Persoanele cu identități similare cu cele ale victimelor sunt mai afectate

Cercetările lui Silver au mai relevat că oamenii care se identifică într-un fel cu victimele unui anumit eveniment tind să fie mai atrași de conținutul violent și să fie mai afectați de conținutul violent.

De exemplu, după filmarea din 2016 la clubul de noapte Pulse din Orlando, cercetările lui Silver au descoperit că persoanele care s-au identificat ca hispanici și/sau parte din comunitatea LGBTQ+ consumau mai mult conținut în jurul evenimentului.

Acest lucru poate fi folosit de cei care doresc ca membrilor anumitor grupuri să le fie frică. Silver a citat recentul atac al Hamas din Israel și împușcăturile la moschee din Noua Zeelandă din 2019 ca exemple de violențe extreme transmise în direct, cu făptași care au difuzat în mod deliberat clipurile online.

„Încearcă să creeze frică în populație și o fac transmițând aceste imagini grafice”, a precizat dr. Silver, adăugând că oamenii care sunt în mod natural îngrijorați și furioși pot răspândi frica, fără să știe, prin repostarea videoclipurilor.

Puteți rămâne informat fără a vă expune violenței

S-ar putea să vă simțiți ca și cum ați sprijini victimele unei crize, dând mărturie la violența pe care o suportă. Dar Silver a spus că „nu există niciun beneficiu psihologic în a vedea imaginile și, în special, a le vedea din nou și din nou”. În orice caz, ele pot fi dăunătoare din punct de vedere psihologic.

„Nu susțin ca oamenii să evite știrile”, a spus ea. „Dacă scopul final este să fii la curent cu cele mai recente informații, se poate face asta fără a fi expus la imaginile grafice”.

Luând lecții din propriile sale cercetări, cercetătoarea și-a propus să evite să dea click pe imagini și videoclipuri violente atunci când citește știrile. Dar, recunoaște chiar ea, acest lucru poate fi dificil.

„Îmi țin mâinile peste ochi dacă scrolez pentru a încerca să găsesc conținutul de citit”, a spus ea. „Mă străduiesc foarte mult să evit imaginile, dar pot rămâne în continuare foarte informat”.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5