Creaturi care există de miliarde de ani vor cuceri Pământul. Câștigătorii invizibili ai schimbărilor climatice

Oceanele lumii găzduiesc organisme microscopice invizibile pentru ochiul uman. Creaturile minuscule, cunoscute sub numele de „procariote”, cuprind 30% din viața din oceanele lumii, se arată într-un articol semnat de Ryan Heneghan, om de știință la Universitatea Griffith, publicat de Live Science.

Aceste organisme joacă un rol important în menținerea echilibrului oceanelor. Dar noi cercetări efectuate de mine și de colegi arată că acest echilibru este în pericol.

Am descoperit că procariotele sunt remarcabil de rezistente la schimbările climatice și, ca rezultat, ar putea domina din ce în ce mai mult mediile marine.

Acest lucru ar putea reduce disponibilitatea peștilor pe care oamenii se bazează pentru hrană și ar putea împiedica capacitatea oceanului de a absorbi emisiile de carbon.

Citește și

Fosilele unor creaturi marine vechi de 500 de milioane de ani, "remarcabil de bine conservate", descoperite în Maroc

Procariotele includ atât bacterii, cât și „arheea”, un alt tip de organism unicelular. Se crede că aceste organisme sunt cele mai vechi forme de viață bazate pe celule de pe Pământ. Ele prosperă pe întreaga planetă - pe uscat și în apă, de la tropice până la poli.

Ceea ce le lipsește procariotele ca mărime, îl compun din abundență. La nivel global, există aproximativ două tone de procariote marine pentru fiecare om de pe planetă.

Ele joacă un rol crucial în lanțurile trofice ale lumii, ajutând la susținerea nevoilor de nutrienți ale peștilor prinși și consumați de oameni.

Procariotele de pe fundul oceanului produc de două ori mai mult carbon decât întreaga omenire

Procariotele marine cresc extrem de rapid - un proces care emite mult carbon. De fapt, procariotele la o adâncime de ocean de 200 de metri produc aproximativ 20 de miliarde de tone de carbon pe an: dublu față de cea a oamenilor.

Această producție masivă de carbon este echilibrată de fitoplancton - un alt tip de organism microscopic care transformă lumina soarelui și dioxidul de carbon în energie, prin fotosinteză.

Fitoplanctonul și alte procese oceanice absorb, de asemenea, până la o treime din carbonul eliberat de oameni în atmosferă în fiecare an. Acest lucru ajută la limitarea ritmului încălzirii globale.

Modul în care procariotele răspund la încălzire este cheia pentru înțelegerea modului în care echilibrul fin al oceanelor lumii se poate schimba într-o lume mai caldă. Acesta a fost punctul central al cercetării noastre.

Am vrut să prezicem modul în care schimbările climatice ar afecta „biomasa”, sau greutatea totală globală, a procariotelor marine. Am vrut, de asemenea, să examinăm modul în care le-ar afecta producția de carbon.

Pentru a face acest lucru, am construit modele computerizate care au integrat zeci de ani de observații din zeci de anchete științifice pe oceanele lumii.

Procariotele vor reduce numărul de pești din oceane

Deci ce am găsit? Este posibil ca procariotele să fie câștigători ai schimbărilor climatice, în comparație cu alte vieți marine.

Pentru fiecare grad de încălzire a oceanelor, biomasa acestora va scădea cu aproximativ 1,5%. Aceasta este mai puțin de jumătate din scăderea estimată de 3-5% pe care am prezis-o pentru plancton, pești și mamifere mai mari.

Înseamnă că viitoarele ecosisteme marine vor avea o biomasă generală mai mică și vor fi din ce în ce mai dominate de procariote. Acest lucru ar putea devia o parte mai mare a nutrienților și a energiei disponibile către procariote și departe de pește, reducând oferta de pește pe care oamenii îl mănâncă.

Am descoperit o altă schimbare importantă. Pentru fiecare grad de încălzire, prognozăm că procariotele din primii 200 de metri ai oceanelor lumii ar produce încă 800 de milioane de tone de carbon pe an.

Aceasta este echivalentă cu emisiile actuale ale întregii Uniuni Europene (după convertirea CO₂ în carbon).

Din cauza schimbărilor climatice cauzate de om, se așteaptă ca oceanele Pământului să se încălzească cu între 1°C și 3°C până la sfârșitul acestui secol, cu excepția cazului în care umanitatea își schimbă cursul.

Schimbările climatice modifică deja mediul marin în moduri pe care oamenii de știință nu le mai înțeleg

Dacă cantitatea de carbon produsă de procariote crește așa cum a fost prezis, ar putea reduce potențialul oceanelor de a absorbi emisiile umane. Aceasta înseamnă că atingerea emisiilor globale nete zero va deveni și mai dificilă.

În plus, proiecțiile actuale ale scăderii stocurilor globale de pește în condițiile schimbărilor climatice, în general, nu iau în considerare modul în care încălzirea poate restructura rețelele trofice marine prin favorizarea procariotelor. Aceasta înseamnă că scăderile prognozate vor fi probabil subestimate.

Scăderea populațiilor de pești prezintă o problemă majoră pentru aprovizionarea globală cu alimente, deoarece oceanele sunt o sursă majoră de proteine pentru aproximativ 3 miliarde de oameni.

Analiza noastră este un pas important în descoperirea rolului în schimbare al procariotelor marine. Dar rămân incertitudini semnificative. Analiza noastră este construită pe baza observațiilor existente. Schimbările climatice schimbă deja condițiile din ecosistemele marine în moduri pe care modelele noastre nu le-au captat.

De asemenea, nu știm cât de repede se vor adapta și evolua procariotele în medii noi. Dar cercetările existente arată că, în câteva săptămâni, bacteriile pot dezvolta noi trăsături care le facilitează supraviețuirea.

În mod clar, oamenii de știință trebuie să continue să își îmbunătățească înțelegerea despre procariote și modul în care acestea pot fi afectate de schimbările climatice.

Articol recomandat de sport.ro

Gigi Becali a făcut marele anunț: ”M-am decis! Începem negocierile”