Câştigătorii celor şase premii Nobel - pentru medicină, fizică, chimie, literatură, pace şi economie - vor fi anunţaţi în perioada 5-12 octombrie.
Medicina dă startul luni, începând cu ora locală 11:30 (09:30 GMT), premiul putând fi acordat cercetărilor care au deschis calea către pastilele de slăbit precum Ozempic şi Mounjaro, au indicat analiştii pentru AFP.
Acestea ar putea include cercetarea asupra microflorei intestinale, descoperirea hormonilor care reglează senzaţia de saţietate şi foame sau lucrările privind hormonul eliberat de intestin după mese şi care semnalează saţietatea, "peptida de tip glucagon 1" (GLP-1), imitată de medicamente precum Ozempic.
„Este probabil ca un premiu Nobel să recunoască una sau alta dintre aceste cercetări", a estimat David Pendlebury, responsabil al Clarivate, o companie de analiză a datelor şi care prezice potenţialii laureaţi ai premiului Nobel pe baza numărului de citări ale lucrărilor lor. „Aş plasa GLP-1 în fruntea listei, pur şi simplu datorită impactului său clinic imens la nivel mondial", a explicat el.
Trei nume cunoscute
Numeroşi oameni de ştiinţă au adus contribuţii majore în acest domeniu, însă trei nume revin în mod regulat: endocrinologul canadian Daniel Drucker, medicul danez Jens Juul Holst şi chimista americană născută în fosta Iugoslavie Svetlana Mojsov.
În cazul în care Comitetul Nobel ar decide să opteze pentru o altă direcţie, ar putea fi premiate cercetările privind celulele stem, care vizează modul în care pielea se regenerează şi se vindecă.
Biologul celular american Elaine Fuchs şi colega sa britanică Fiona Watt sunt considerate pioniere în acest domeniu, potrivit jurnalistei specializate în ştiinţă la radioul public suedez SR Annika Astman. Cercetările lor "au schimbat fundamental modul în care înţelegem reînnoirea şi menţinerea sănătăţii ţesuturilor", a subliniat ea.
Distincţia ar putea reveni, de asemenea, unei noi tehnici de imagistică, tomografia în coerenţă optică, o tehnică neinvazivă.
Un alt domeniu care ar putea atrage atenţia comitetului de medicină îl reprezintă receptorii de adeziune ai sistemului imunitar, identificaţi de imunologul american Timothy Springer. Aceşti receptori sunt un fel de "gheare moleculare" situate pe celulele imunitare, care le ajută să se agaţe de vasele de sânge, să pătrundă în ţesuturi şi să ajungă la focarele de infecţie.
Aceşti receptori sunt esenţiali pentru orientarea apărării imunitare a organismului şi constituie ţinte pentru cercetarea tratamentelor împotriva mai multor boli inflamatorii şi autoimune.
Însă, premiul ar putea să recunoască, de asemenea, cercetările privind cancerul de sân sau secvenţierea ADN, esenţiale în lupta împotriva coronavirusului.
Premiul Nobel pentru fizică
Premiul Nobel pentru fizică va urma marţi celui pentru medicină, iar miercuri va fi rândul chimiei.
Câştigătorul premiului pentru literatură va fi anunţat joi. Unii consideră că Academia Suedeză ar putea, după ce anul trecut l-a premiat pe maghiarul Laszlo Krasznahorkai, să distingă o scriitoare, posibil din America Latină. Argentiniana Samanta Schweblin, în vârstă de 48 de ani, ar putea fi una dintre aceste potenţiale laureate, potrivit criticului literar Lina Kalmteg.
Printre celelalte nume care apar în mod regulat în speculaţii se numără scriitoarea americană din Antigua, Jamaica Kincaid, scriitoarea chineză Can Xue, australienii Gerald Murnane şi Alexis Wright, americanul Thomas Pynchon şi scriitoarea mexicană Cristina Rivera Garza.
Cel mai așteptat, Premiul Nobel pentru Pace
Cel mai aşteptat este, fără îndoială, Premiul Nobel pentru Pace, anunţat vineri la Oslo. Anul acesta, juriul ar putea alege un laureat care să beneficieze de consens, după controversa stârnită de laureata din 2025, lidera opoziţiei venezuelene Maria Corina Machado, care i-a oferit medalia preşedintelui american Donald Trump, cel care a dus o campanie intensă, dar în zadar, pentru a obţine acest premiu, notează AFP.
"Întotdeauna există mult lobby, ba chiar încercări de a exercita presiuni", a recunoscut pentru AFP Kristian Berg Harpviken, secretarul Comitetului Nobel. "Suntem foarte obişnuiţi cu asta", a adăugat el.
Printre potenţialii candidaţi se numără un premiu comun acordat organizaţiei Save the Children (Salvaţi Copiii) şi lui Mykola Kouleba, un apărător ucrainean al drepturilor copilului care militează pentru readucerea în Ucraina a copiilor duşi ilegal în Rusia din teritoriile ocupate.
Sunt menţionate, de asemenea, Emergency Response Rooms (ERR) din Sudan, o vastă reţea de voluntari care ajută populaţiile care se confruntă cu dubla ameninţare a războiului şi a foametei, precum şi Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor (CPJ), după un an 2025 care a fost cel mai sângeros înregistrat vreodată pentru această profesie.
Premiul Nobel pentru Economie va încheia sezonul premiilor Nobel, la 12 octombrie.
