Anunț îngrijorător al experților. Noul coronavirus poate „invada” creierul uman

62145584

Durerile de cap, starea de confuzie şi delirul, experimentate de unii dintre pacienţii diagnosticaţi cu boala COVID-19, pot fi rezultatul unei invazii directe a coronavirusului la nivelul creierului, conform unui studiu citat joi de agenţia AFP.

Studiul, deocamdată în stadiu preliminar, oferă indicii care susţin ceea ce până în prezent era doar o teorie în mare parte nedovedită, transmite Agerpres.

Potrivit studiului, condus de specialista în imunologie Akiko Iwasaki de la Universitatea Yale din Statele Unite, virusul este capabil să se multiplice în interiorul creierului, iar prezenţa acestuia în organul gândirii privează de oxigen celulele vecine.

Frecvenţa acestor cazuri nu este deocamdată cunoscută.

Directorul departamentului de neurologie de la Universitatea California din San Francisco, S. Andrew Josephson, a lăudat tehnicile utilizate în acest studiu, precizând că ''a înţelege dacă există sau nu o implicare virală directă în creier este un lucru extrem de important''. Specialistul a adăugat, totuşi, că rămâne prudent până când cercetarea va fi evaluată de comunitatea ştiinţifică.

Faptul că Sars-CoV-2 ar fi capabil să penetreze bariera hematoencefalică, o structură care înconjoară vasele de sânge din creier şi încearcă să blocheze substanţele străine, nu este complet şocant, notează AFP. Însă, medicii au crezut că astfel de consecinţe neurologice observate la aproximativ jumătate dintre pacienţii spitalizaţi cu boala COVID-19 ar putea fi rezultatul unui răspuns anormal al sistemului imunitar, numit ''furtuna de citokine'', ce provoacă inflamaţia creierului, mai degrabă decât o invazie a virusului în creier.

Akiko Iwasaki şi colegii ei au decis să abordeze această problemă în trei moduri: prin infectarea mini-creierelor create de laborator (organoizi cerebrali), prin infectarea şoarecilor de laborator şi prin examinarea creierelor unor pacienţi care au murit din cauza COVID-19.

În cazul organoidelor cerebrale, cercetătorii au descoperit că virusul a fost capabil să infecteze neuronii şi apoi să ''pirateze'' modul de funcţionare a celulelor nervoase pentru a se multiplica. Celulele infectate au provocat moartea celulelor vecine, privându-le de oxigen.

Unul dintre principalele argumente contra teoriei invaziei directe a creierului a fost acela că organul gândirii nu deţine niveluri ridicate ale unei proteine numite ACE2, de care se ataşează coronavirusul şi care se găseşte din abundenţă în alte organe, precum plămânii. Echipa de cercetători a descoperit însă că organoizii prezentau niveluri suficiente de ACE2 pentru a facilita pătrunderea virusului, iar proteinele erau prezente şi în creierul pacienţilor decedaţi.

De asemenea, echipa a analizat două grupuri de şoareci - exemplarele dintr-un grup au fost modificate genetice pentru a avea receptori ACE2 doar în plămâni, iar cele din al doilea grup doar în creier. Şoarecii infectaţi la nivelul plămânilor au prezentat leziuni în acest organ. Rozătoarele infectate la nivelul creierului au pierdut din greutate şi au murit rapid, un potenţial semn de letalitate atunci când virusul pătrunde în creier.

Creierele a trei pacienţi care au murit din cauza complicaţiilor severe provocate de COVID-19 prezentau, de asemenea, grade diferite de prezenţă a virusului.

Articol recomandat de sport.ro
Cum arată ultima ”bijuterie” lansată de BMW: ”Suntem mai pregătiți ca niciodată pentru viitor”
Cum arată ultima ”bijuterie” lansată de BMW: ”Suntem mai pregătiți ca niciodată pentru viitor”
Citește și...
Un nou sistem IA ar putea diagnostica mai rapid bolile genetice rare. Cercetătorii spun că acuratețea a ajuns la 94%

Un nou instrument de inteligenţă artificială (IA) dezvoltat de cercetători din Statele Unite ar putea accelera şi simplifica procesul de diagnostic al bolilor genetice rare.

Studiu: Cercetătorii au descoperit de ce apar tumorile cerebrale. O proteină joacă un rol esenţial

Un nou studiu arată că anumite regiuni ale creierului sunt mai vulnerabile la tumori nu doar din cauza mutaţiilor genetice, ci şi a stării biologice a celulelor în momentul în care apar aceste modificări.

Studiu: O „genă a longevităţii” ar putea proteja creierul de îmbătrânire şi demenţă. Riscul de Alzheimer ar putea scădea

O variantă genetică asociată de mult timp cu longevitatea şi cu un risc mai redus de boală Alzheimer ar putea proteja neuronii împotriva degradării legate de vârstă.

Recomandări
CSM atacă dur noua lege a salarizării și avertizează asupra unui pericol pentru justiție: „Conține soluții normative absurde”

Consiliul Superior al Magistraturii reacționează ferm după publicarea Proiectului de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, acuzând că prevederile propuse afectează grav independența justiției.

Sondaj INSCOP: 27% dintre români văd corupția drept principala problemă a țării. Salariile și pensiile, marile priorități

Românii consideră, în proporţie de 27,8%, că principala problemă a României este corupţia, conform unui sondaj INSCOP.

Un an la Cotroceni cu Nicușor Dan. De ce este criticat acum președintele României de unii dintre foștii săi susținători

În 26 mai 2026 se împlinește un an de când Nicușor Dan a depus jurământul ca președinte al României. Un an cu vizite diplomatice importante, numiri controversate la parchetele de justiție și o criză politică guvernamentală de amploare.