Aproape jumătate dintre participanţii la un studiu naţional realizat de Centrul de Formare APSAP descriu experienţa cu serviciile publice drept mediocră, iar peste 8 din 10 au stat la coadă la ghişeele instituţiilor publice în ultimul an.
Percepția generală s-a temperat: administrația nu mai este văzută drept un dezastru. Interacțiunea cu statul înseamnă însă, în continuare, timp pierdut, documente pe hârtie și drumuri repetate, iar peste jumătate dintre respondenți consideră că administrația funcționează după logica „dosarului cu șină”, arată un studiu național APSAP.
Studiul a fost realizat în perioada august 2025 – iunie 2026 și a analizat percepția românilor asupra administrației publice, birocrației, fiscalității, economiilor personale și relației dintre stat, cetățean și mediul privat. La studiu au participat 3.308 persoane din toate regiunile țării, cursanți ai Centrului de Formare APSAP – furnizor de formare profesională orientat în principal către mediul privat, companii și profesioniști – înscriși la programe autorizate sau recunoscute, după caz, de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și de Ministerul Educației, prin Comisia de Autorizare a Furnizorilor de Formare Profesională a Adulților a Municipiului București, de Directoratul Național de Securitate Cibernetică și de Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate.
Rezultatul arată o realitate mai nuanțată decât discursul public obișnuit. Serviciile publice funcționează, dar rareori oferă o experiență predictibilă, eficientă și orientată către cetățean.
„Trebuie spus corect: administrația publică din România nu mai este percepută de majoritatea respondenților ca un dezastru. Acesta este un lucru bun. Problema este că foarte mulți oameni o percep ca fiind mediocră. Iar mediocritatea, într-un stat modern, nu poate fi obiectiv final. Cetățeanul nu ar trebui să fie mulțumit că «a mers și așa», ci să simtă că instituția publică îi respectă timpul, drepturile și demnitatea”, declară Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, președintele Centrului de Formare APSAP.
Cozile și birocrația definesc în continuare relația cetățeanului cu statul
Întrebați cât de des au fost nevoiți, în ultimul an, să aștepte la cozi în instituțiile publice pentru servicii precum autorizații, permise, înregistrări, taxe, acte sau servicii de sănătate, 18,1% dintre respondenți spun că au stat la coadă de fiecare dată, 29,7% de cele mai multe ori, iar 33,9% ocazional. Cumulat, 81,7% dintre respondenți – peste 8 din 10 – au trecut prin această experiență în ultimul an. Doar 13,6% spun că s-au confruntat rar cu ea.
Pentru mulți oameni, statul înseamnă încă drumuri, programări, ghișee, copii după acte și explicații repetate. Timpul pierdut pentru obținerea unui serviciu cântărește în evaluarea administrației la fel de mult ca serviciul în sine.
„Cozile sunt una dintre cele mai vizibile forme ale birocrației. Poți avea funcționari bine intenționați, dar dacă omul pierde ore pentru un document, experiența finală rămâne una apăsătoare. Timpul cetățeanului este o resursă publică ignorată prea des”, afirmă președintele Centrului de Formare APSAP.
România rămâne, în percepția respondenților, țara „dosarului cu șină”
Participanții au fost rugați să indice, pe o scală de la 1 la 5, în ce măsură administrația publică din România se bazează în continuare pe logica „dosarului cu șină”. 26,7% au acordat nota 5, iar 25,1% nota 4 – în total, 51,8% dintre respondenți își exprimă acordul clar cu această afirmație. Alți 36,5% au acordat nota 3, iar doar 11,7% au respins-o, cu note de 1 sau 2.
„Dosarul cu șină nu mai este doar un obiect de papetărie. A devenit o metaforă pentru felul în care cetățeanul simte administrația: complicată, lentă și adesea neîncrezătoare în propriile baze de date. Adevărata digitalizare nu înseamnă să încarci online o copie după un act, ci să nu mai ceri cetățeanului un document pe care statul îl are deja”, declară Bogdan-Costin FÂRȘIROTU.
Cine sunt respondenții: public activ profesional, concentrat în marile centre urbane
Regiunea București-Ilfov este cea mai bine reprezentată în studiu, cu 31,7% dintre participanți. Urmează Nord-Est (12,8%), Sud-Est (11,1%), Nord-Vest (11%) și Sud-Muntenia (10,8%). 81,5% dintre respondenți locuiesc în mediul urban, iar 18,5% în mediul rural.
Concentrarea în zona Capitalei și în marile orașe poate fi explicată printr-o piață a muncii mai competitivă, prin acces mai facil la informație și printr-o presiune mai mare pentru actualizarea permanentă a competențelor.
„Românii nu mai privesc formarea profesională ca pe un moft. Pentru tot mai mulți oameni activi pe piața muncii, perfecționarea a devenit o formă de protecție profesională. Într-o economie instabilă, cu taxe în creștere și costuri mai mari, competențele actualizate sunt una dintre puținele forme reale de siguranță”, afirmă Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, președintele Centrului de Formare APSAP.
Despre studiu
Studiul a fost realizat de Centrul de Formare APSAP în perioada august 2025 – iunie 2026, pe un eșantion de 3.308 respondenți din toate regiunile României, cursanți la programe de perfecționare profesională. Datele au fost colectate online și analizate statistic. Rezultatele surprind percepția unui public adult, activ profesional și interesat de dezvoltare profesională, și trebuie interpretate ca atare, nu ca un sondaj sociologic reprezentativ pentru întreaga populație a României.
Armata Română desfășoară cel mai mare proces de recrutare din ultimul deceniu. Are nevoie de 7.000 de soldați în toată țara
Pompierii români dislocaţi în Serbia intervin, duminică după-amiază, pentru localizarea şi stingerea focarelor de incendiu care se manifestă la litiera pădurii din apropierea localităţilor Kajtasovo şi Grebenac.
În pragul unui nou an școlar, mulți elevi se întrec în raioanele cu rechizite, alături de părinți, cu gândul la cele mai frumoase caiete, pixuri de calitate și ghiozdane în trend.
Senatorii au adoptat prin vot, astăzi, Legea ANI, cunoscută și drept ”Legea integrității”, care este jalon în PNRR și de care depind aproximativ 770 de milioane de euro pentru România, termenul fiind 31 august. Senatul este cameră decizională.
Grupul PPE nu doreşte ca România să piardă niciun euro din fondurile alocate prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, precizează liderul PPE Manfred Weber.
