Specialiști: mii de oameni vor muri în cazul unui cutremur de 7,5 magnitudine în București

1500 de imobile, despre care nimeni nu vorbeşte, au fost expertizate şi clasate cu risc seismic, încă din anii '90. Ele nu sunt însă luate în calcul de Primăria Capitalei, deşi reprezentau o urgenţă de consolidare încă de acum 20 de ani.

Specialiştii în construcţii estimează că un cutremur de 7,5 magnitudine ar duce la pierderea a mii de vieţi omeneşti în Capitală.

După o serie de cutremure din 1990, dintre care cel mai mare a fost de 6,9 magnitudine, în Bucureşti au fost făcute mai multe expertize.

Atunci, peste 1500 de clădiri au fost clasate cu risc seismic, cu grade de urgenţă pentru consolidare: urgenţă 1, 2 sau 3.

Citește și

Frida, labradorul care a devenit simbol al speranței după cutremurul din Mexic

În 1996 a fost schimbat codul expertizărilor, astfel încât au apărut clasele de risc seismic, pe care le avem în prezent.

Dar în listele oficiale ale Primăriei Capitalei, clădirile deja considerate un pericol nu au fost echivalate conform noilor reglementări. Şi au dispărut, pur şi simplu, de pe lista celor cu risc.

Iată, de exemplu, un bloc interbelic de pe stradă Vasile Lascăr.

Matei Sumbasacu, asociaţia pentru reducerea riscului seismic: "Dacă ne uităm pe faţada blocului se văd acele crăpături în x, crăpături tipic seismice. Aici blocul asta e cumva mai grav. Crăpăturile se extind până spre colțuri şi e o crăpătură de forfecare destul de gravă. Ideea e că e foarte foarte afectat"
Reporter: "Eu dacă sunt interesată să cumpăr un apartament în acest imobil, eu o să-l găsesc pe lista imobilelor încadrate la clasele de risc seismic?"
Matei: "Nu"

Urgenţelor din anii 90 li se adaugă peste 300 de imobile încadrate oficial de Primărie la risc seismic 1, în care locuiesc aproximativ 12.000 de oameni.

Chiar dacă pericolul este uriaş, consolidările se fac cu viteză melcului. În 27 de ani, au fost consolidate doar 20 de blocuri din bani publici.

Este suficient să privim acest imobil că să ne dăm seama cât de nepăsători sunt bucureştenii în faţă riscului seismic. aici, cele două buline roşii care arată clasa I de risc seismic s-au transformat, odată cu trecerea vremii, în buline albe"

Edmond Niculușcă, preşedintele ARCEN: "Nu suntem conştienţi de ce înseamnă un cutremur mare pentru că generaţia noastră nu a trăit un cutremur mare. Dar un cutremur mare este o catastrofă care durează câteva secunde şi care schimbă vieţile oamenilor, schimbă faţa oraşului şi ce e mai grav e că nu există un plan post seism. Noi nu ştim cum va arata, ce se va salva din oraşul asta post seism".

Specialiştii spun că pe fondul ignoranţei au apărut şi mituri urbane, false.

Radu Văcăreanu, rectorul Universității Tehnice de Construcții: "Că, de fapt, o consolidare mai mult strică decât face bine, că dacă o clădire va trece peste un cutremur va trece şi peste cutremurul următor sau că ea a fost consolidată după 1977. După 1977 nu s-au făcut consolidări, s-au făcut reparaţii, Atât. Consolidare înseamnă să aduc clădirea la o stare mai bună decât era înainte de cutremur"

Să vedem adevărată harta a pericolului seismic e, deocamdată, imposibil. Din 16.000 de clădiri aflate în zonele protejate, adică vechi ale Capitalei, doar 2000 au fost expertizate, susţine Arcen, un ONG care lucrează la un catalog al Bucureştiului, în vederea protejării patrimoniului.

Edmond Niculușcă, preşedintele ARCEN: "Bucureştiul are cea mai mare densitate de patrimoniu modernist din Europa. În cazul unui seism, acest tip de patrimoniu, art deco, interbelic, va dispărea. Și odată cu dispariţia lui şi vieţile oamenilor. Dacă într-o casă locuieşte o singură familie, într-un imobil modernist sunt undeva la 20-30 de apartamente".

Bucureştiul este oraşul cu cea mai mare densitate din România şi se află în zona de risc seismic. Un cutremur major va duce la pierderea a câteva mii de vieţi omeneşti, susţin specialiştii.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO "Uniți într-o singură inimă!". Starul brazilian s-a căsătorit cu nepoata fostei soții, cu care are doi copii