Sindicaliștii critică proiectul de evaluare a funcționarilor. Inițiativa măsoară gradul de conformare faţă de politicieni
Sindicaliștii din administrația publică sunt nemulțumiți de propunerile legate de evaluarea funcționarilor și transmit că „se opun ferm măsurilor arbitrare netransparente şi inechitabile” din proiectul pregătit de 57 de parlamentari.
Două confederaţii şi două federaţii sindicale, precum şi un sindicat al funcţionarilor publici, au adresat, vineri, o Scrisoare deschisă autorităţilor române prin care "se opun ferm măsurilor arbitrare netransparente şi inechitabile" ale unui proiect de lege depus de către 57 de deputaţi şi senatori (PSD şi minorităţi), de modificare a Codului administrativ privind evaluarea performanţelor funcţionarilor publici.
Liderii Blocului Naţional Sindical (BNS), CNS Cartel ALFA, Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie (FNSA), Federaţiei Publisind şi Sindicatului Funcţionarilor Publici Parlamentari din Camera Deputaţilor citează, în demersul lor, aprecierile Comisiei Europene din PNRR, respectiv: politizarea funcţiilor publice şi existenţa unor practici de recrutare şi selecţie restrictive sau la limita legii, precum şi instituţionalizarea scăzută manifestată prin legislaţie şi proceduri vagi, complicate, incoerente, promovarea generalizată a excepţiilor şi derogărilor, care permit decizii personalizate, arbitrare şi nefundamentate ale funcţiilor executive numite politic (problemă evidenţiată şi în Programul de guvernare 2020-2024).
Aceştia susţin, totodată, că există deficienţe privind recrutarea funcţionarilor publici, printre care: slaba corelare cu planificarea Resurse Umane (RU) şi cu fişele de post, posturile fiind scoase la concurs de o manieră imprevizibilă din cauza lipsei unei planificări strategice a RU şi a îngheţării angajărilor. Conform sindicatelor, reorganizările instituţionale au loc destul de frecvent şi nu există nicio analiză şi planificare strategică a RU care să încerce să coreleze abilităţile şi posturile cu priorităţile organizaţionale.
De asemenea, sindicaliştii amintesc de capacitatea slabă a comisiilor de concurs de a evalua alte tipuri de abilităţi, în afară de simpla memorare a textelor de lege, şi de a evalua competenţele generale care să fie testate în timpul interviului, dar şi de capacitatea scăzută a managerilor de a defini fişele de post şi anunţurile de posturi. În plus, se evidenţiază atragerea către funcţia publică, în special pentru posturile de debutant, caz în care peste 60% dintre posturile de debutant anunţate ca fiind vacante nu sunt ocupate.
Sindicaliștii atrag atenția asupra problemelor actuale
O altă provocare pentru reforma managementului funcţiei publice o reprezintă faptul că structura actuală a carierei pentru funcţionarii publici generali nu defineşte un traseu coerent şi continuu pentru avansarea în carieră în administraţia publică.
Potrivit sursei citate, funcţionarii publici la nivel de execuţie pot ajunge la nivelul maxim în nouă ani, după ce trec doar prin patru grade profesionale (debutant, asistent, principal, superior). În aceaşi timp, funcţionarii publici pot să avanseze în cariera lor doar obţinând funcţii de conducere, susţin liderii sindicali.
"Există numeroase semne de întrebare în raport cu intenţia iniţiatorilor proiectului legislativ, având în vedere: subiectivismul politic al evaluatorilor devine inevitabil într-un sistem în care funcţionarii publici sunt numiţi majoritar politic, nu prin concurs; într-o astfel de situaţie, evaluarea performanţei nu mai este bazată strict pe criterii obiective, de performanţă şi eficienţă, ci este influenţată de loialitatea faţă de partid, relaţiile personale, de rudenie sau interesele de grup; presiunea asupra evaluatorilor ar fi imensă; cei care realizează evaluările o vor face sub presiunea unor oameni politici pentru a favoriza anumite persoane; lipsa unor criterii clare, transparente şi echitabile de evaluare şi a unor indicatori de performanţă bine definiţi fac ca evaluarea propusă de iniţiatori să devină arbitrară, lăsând loc interpretărilor subiective; funcţionarii numiţi de partidul aflat la putere, indiferent care ar fi acesta, vor primi evaluări mai bune, indiferent de performanţă, în timp ce neafiliaţii politic vor fi dezavantajaţi", se arată în scrisoarea transmisă autorităţilor.
În viziunea federaţiilor sindicale, proiectul depus poate ridica o serie de conflicte serioase cu legislaţia europeană, respectiv: încălcarea demnităţii umane, încălcarea principiului egalităţii în faţa legii, nediscriminarea, dreptul la condiţii de muncă echitabile şi corecte, incompatibilitatea cu reglementările interne care garantează dreptul de acces la funcţia publică în mod egal şi fără discriminare pentru toţi cetăţenii UE etc.
Sindicatele semnatare apreciază că, atât metodologiile de evaluare la care se lucrează în prezent, cât şi iniţiativa legislativă depusă la Senat reprezintă, de fapt, o testare a loialităţii politice şi nu a performanţelor profesionale, o acţiune prin care funcţionarii publici vor fi transformaţi în funcţionari politici.
"Această iniţiativă creează o falie catastrofală în administraţia publică, instituind un sistem de evaluare discreţionar, în care aportul individual real la cultura organizaţională nu mai are nici un fel de importanţă, fiind substituit cu apartenenţa la o cultură politică devastatoare pentru orice instituţie din administraţia publică din România. Nu considerăm necesar să facem parte din partide politice pentru a ne îndeplini cu bună credinţă, profesionalism şi rigoare atribuţiile de serviciu. Un astfel de proiect nu măsoară competenţa şi profesionalismul, ci doar gradul de conformare faţă de puterea politică vremelnică. Sindicatele semnatare susţin ferm necesitatea imperativă a depolitizării totale a administraţiei publice, o administraţie total apolitică, în slujba cetăţeanului. Singurele funcţii justificate politic sunt cele de demnitate publică, alese prin vot", se mai scrie în document.
În context, sindicatele se opun ferm măsurilor arbitrare netransparente şi inechitabile pe care le conţine un astfel de proiect de lege, "fără a ne sustrage unei evaluări profesionale anuale juste care, de fapt, există la nivelul tuturor instituţiilor publice din România".
"Orice reglementare care permite partizanatul politic în instituţiile publice reprezintă o încălcare gravă a principiilor de transparenţă şi imparţialitate, iar acest lucru nu va fi tolerat, consideră sindicatele semnatare. Funcţionarii publici trebuie evaluaţi exclusiv pe baza meritelor, nu a loialităţii politice", avertizează semnatarii.
BNS, CNS Cartel ALFA, FNSA, Publisind şi Sindicatul Funcţionarilor Publici Parlamentari solicită decidenţilor politici să asigure independenţa instituţiilor publice, în orice proces legislativ, astfel încât să nu se mai permită subminarea acestora în favoarea unor interese politice, oricare ar fi acestea.
Petiţionarii atrag atenţia asupra faptului că vor apela la toate canalele legale, interne şi internaţionale (instanţe naţionale, Avocatul Poporului, Ombudsmanul European, Comisia Europeană, Parlamentul European), "pentru a stopa orice încercare de a implementa în România reglementări care riscă să discrediteze administraţia publică şi să o întoarcă în anii de dinainte de Revoluţia din Decembrie 1989, în care conformismul de partid făcea parte din ideologia naţională".
Etichete: bugetari, proiect de lege,
