Primele raze de soare au scos la iveala un Bucuresti sufocat de mizerie
In urma zapezii care se topeste raman peste 60.000 de tone de praf si noroi. Adica de trei ori mai mult decat limita admisa de Organizatia Mondiala a Sanatatii.
Pe o strada din Capitala nu se poate circula fara cizme de cauciuc. Noroiul e cat vezi cu ochii, iar gropile s-au transformat in cratere. Asa se intampla de fiecare data cand zapada se topeste, pentru ca strada nu e asfaltata.
Culmea ironiei, strada se numeste "Atletilor". Locuitorii fac haz de necaz si spun ca trec in fiecare zi proba de alergat prin namol. Dealtfel, tot orasul este plin de munti de zapada si noroi.
Zapada murdara este stransa, este incarcata in masini si depozitata la margine de drum. Sau si mai grav mizeria de pe trotuare este aruncata de angajatii firmelor de salubritate in gurile de canalizare, care se infunda imediat. Urmarea? In mai toate intersectiile se formeaza baltoace.
Intreg orasul arata ca o groapa de gunoi. Specialistii de mediu spun ca, in lipsa spatiilor verzi, intr-un an de zile Bucurestiul aduna 400 de tone de praf pe kilometru patrat, in conditiile in care limita admisa este de 180 de tone.
Avem cel mai murdar oras, chiar daca primariile sustin ca aduna cel putin 100 de tone de mizerie pe zi. In realitate, cantitatea de noroi este sufocanta: aproximativ 60.000 de tone de namol zac pe strazi. De aproape trei ori peste limita admisa de Organizatia Mondiala a Sanatatii.
