800 de elevi renunta la scoala in fiecare an. La tara, munca este mai importanta decat educatia
Fara carte, o natie nu are cum sa progreseze. Pana sa inteleaga asta si autoritatile, in fiecare an, cate 800 de elevi isi pun ghiozdanul definitiv in cui si se apuca de munca.
Majoritatea sunt de la tara, din familii pentru care fiecare colt de paine conteaza, iar banii de haine si rechizite reprezinta cu adevarat un efort.
Andreea, de exemplu, traieste in Lipovat, judetul Vaslui, intr-o familie sarmana cu sase copii. Are 15 ani si ar fi trebuit sa fie la liceu, in clasa a IX-a. Dar, desi i-ar fi placut sa invete mai departe, a ramas acasa, langa fratii ei, pentru ca parintii nu au bani sa o tina la internat in Vaslui. Opt suflete traiesc doar cu 500 de lei pe luna.
Ambitiile fetei nu erau uriase, dar, chiar si asa, s-au naruit. Fara bani de naveta, de haine sau incaltaminte, Andreea a ramas in gospodarie.
Pentru astfel de copii, cei de la inspectorat au cateva burse. Prea putine, insa, in raport cu numarul de nevoiasi.
La tara, copiii nu se plang de munca: este o conditie a supravietuirii. In muntii Sebesului, in satul Strungari, judetul Alba, intalnim doi baieti si doua fete fara de care parintii n-ar putea sa tina 1.000 de oi.
Sebi, fratele cel mic, are numai 6 ani, insa iubeste si cartea si turma de oi. Dimineata merge la scoala, dupa-amiaza are grija de animale.
Fetele ajuta si ele. Georgiana este eleva in clasa a VIII-a si vrea sa fie, intr-o zi, cantareata de muzica populara.
Cifrele sunt ingrijoratoare: 8% dintre elevi raman acasa dupa opt clase si nu invata nicio meserie.
