Marti incepe Postul Craciunului. Ce reguli au de respectat credinciosii in urmatoarele 40 de zile
Marti incepe Postul Craciunului sau Postul Nasterii Domnului cum mai este cunoscut.
Postul Craciunului simbolizeaza asteptarea venirii Mantuitorului si este respectat cu strictete de credinciosii din intreaga lume. Conform obiceiurilor religioase, credinciosii nu au voie ca, in cele 40 de zile, pana pe 25 decembrie sa consume produse din lapte, carne si oua, iar lunea, miercurea si vinerea, mancarea trebuie sa fie preparata fara ulei si fara vin.
De asemenea, inca din prima zi a postului, nu se mai savarsesc nunti si nici petreceri pana dupa Anul Nou. Comparat cu Postul Pastelui, din punctul de vedere al alimentatiei, Postul Craciunului este unul mai usor, intrucat exista mai multe zile in care credinciosii au dezlegare la peste. Prima dezlegare la peste din post va fi luni, 21 noiembrie, de sarbatoarea Intrarii in Biserica a Maicii Domnului.
"Ziua de Ajun a Craciunului este o zi de post mai aspru decat celelalte zile. Se ajuneaza pana la ceasul al IX-lea (ora 15.00), cand se obisnuieste sa se manance, in unele parti, grau fiert amestecat cu fructe si miere, in amintirea postului Sfantului Prooroc Daniel si al celor trei tineri din Babilon. In unele zone se ajuneaza pana la rasaritul luceafarului de seara, care ne aminteste de steaua ce a vestit magilor nasterea Mantuitorului. Aceasta ajunare aminteste, de asemenea, de postul tinut odinioara de catehumeni care, in seara acestei zile, primeau botezul crestin si apoi prima impartasire la liturghia savarsita atunci in acest scop", a explicat parintele Constantin Stoica, purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane.
Postul Craciunului aminteste de postul indelungat al patriarhilor si dreptilor din Vechiul Testament, in asteptarea venirii lui Mesia, Izbavitorul. Dupa unii talcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte si de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, cand acesta astepta sa primeasca cuvintele lui Dumnezeu, in Decalogul scris pe lespezi de piatra.
La inceput, nu toti crestinii posteau in acelasi mod si acelasi numar de zile. De exemplu, unii posteau numai sapte zile, altii sase saptamani, unii tineau un post mai aspru, altii, unul mai usor. Insa, Sinodul local din Constantinopol, tinut la anul 1166, sub patriarhul Luca Chrysoverghi, a uniformizat durata Postului Nasterii Domnului in bisericile ortodoxe, hotarand ca toti credinciosii sa posteasca timp de 40 de zile, incepand cu data de 15 noiembrie.
Postul Craciunului este mai usor fata de cel al Pastelui, avand multe dezlegari la peste, ulei si vin. Se da dezlegare la peste si preparate din peste, precum si la vin si untdelemn in toate zilele de sambata si duminica, cuprinse in perioada 22 noiembrie - 14 decembrie, inclusiv.
In timpul acestui post, in manastiri se ajuneaza luni, miercuri si vineri, pana in ceasul al IX-lea, cand se mananca hrana uscata sau legume fierte, fara untdelemn; marti si joi se mananca plante fierte, drese cu untdelemn, si se bea vin, iar sambata si duminica se ingaduie si peste (cu exceptia perioadei dintre 20 si 25 decembrie, cand postul devine mai aspru).
Daca luni, marti sau joi cade praznuirea unui sfant important, se da dezlegare la peste, iar miercuri si vineri, la vin si untdelemn, dar acestea se consuma numai o data pe zi. Tot asa, daca miercuri sau vineri se intampla sa cada sarbatorirea unui sfant cu priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleaga la untdelemn, peste si vin. In ultima zi a Postului Craciunului (24 decembrie), numita Ajunul Craciunului, credinciosii il asteapta pe preot ca sa le aduca vestea Nasterii Mantuitorului, cinstind astfel marea sarbatoare care are sa vina.
