Ghetoul de langa Silicon Valley al Romaniei. 1.500 de oameni traiesc printre gunoaie, in colibe de carton, la 5 km de Cluj
Clujul, orasul cu cea mai mare dezoltare economica din ultimii ani, ascunde o comunitate uriasa de oameni sarmani care isi duc traiul printre gunoaie.
Pata Rât este locul insalubru in care s-au intemeiat familii, s-au nascut si au crescut copii condamnati la mizerie, boala si saracie. Situatia este neschimbata de ani de zile si ar fi nevoie de 100 de milioane de lei pentru ca groapa de gunoi sa fie ecologizata. In plus, cele 1.500 de suflete au nevoie sa fie integrate.
La 5 kilometri de aeroportul international unde aterizeaza zilnic mii de turisti se intinde pe 20 de hectare groapa de gunoi a orasului. Pata Rât, locul unde in colibe de carton si plastic isi duc traiul 1.500 de suflete. Este ora 5 dimineata. Trei copii ies din adapostul care le este casa si incep sa caute printre resturi cot la cot cu adulti.
Gropa de la marginea Clujului este acolo de aproape 50 de ani. Trebuia inchisa si ecologizata, insa in lipsa unor solutii aici au crescut munti de deseuri, iar in jurul lor un adevarat oras. Un oras cu oameni sarmani fara acte. Aici il revedem pe Ciprian pe care l-am cunoscut in 2008. Avea pe atunci 24 de ani si se bucura ca un copil cand dadea peste o guma deja mestecata de altcineva.
Au trecut noua ani iar in viata lui Ciprian nu s-a intamplat nimic bun.
Ciprian Lacatus: "Ne-a facut o cabanuta avem unde sa ne punem capul jos. Nu ne lasa sa lucram cum vrei noi, ne scoate la ora 5. Sunt cu piciorul accidentat si ma doare piciorul foarte tare."
Imre Moldovan s-a mutat aici acum 10 ani. Are patru copii de hranit si o sotie bolnava: "Fac cate 4-5 bani si le dau la tigani din astia care is patroni si imi da 7 lei pe kg. Nu s-a schimbat nimic, tot asa a ramas."
La Pata Rât timpul a inghetat, in contrast cu orasul care a cunoscut un boom in ultimii ani. Considerat un adevat Silicon Valey, cu sute de companii deschise doar in ultima perioada, cladiri construite cu tehnica de ultima generatie si o arhitectura aparte, Clujul ramane un oras care atrage ca un magnet straini de peste tot, o lume buna pentru care evolutia decenta si curatenia inseamna pana la urma normalitate.
Nu aceleasi reguli se aplica in acest Cluj, pentru care normalitatea inseamna supravietuire. Strainii care ajung aici sunt atat de marcati de destinele acestor oameni incat fac orice ca sa ajute. Autoritatile in schimb promit de ani buni schimbari insa oamenii de aici nu mai au nicio speranta ca vor avea vreodata sansa la un trai decent.
In ultimii 20 de ani, Clujul a avut 3 primari iar pe la Consiliul Judetean s-au perindat 9 sefi. Pentru necajitii din Pata Rât niciunul nu a facut nimic. Cei care trebuie sa inchida groapa sunt cei de la Consiliul Judetean, care promit de multa vreme ca vor accesa fonduri europene pentru ecologizare 100 de milioane de lei. Aici ar trebuit costruit un centru integrat de management a deseurilor.
Cat despre situatia oamenilor:
Alin Iuga, purtator de cuvant Consiliul Judetean Cluj: "Aceasta problema excede competenta CJ din acest moment. Avem initiative pe care le derulam punctual dar nu pot interveni pe fondul problemei."
Iar primaria se lauda cu programe sociale. Pentru drepturile oamenilor din Pata Rât s-au luptat 5 organizatii neguvernamentale. Numai o asociatie a cheltuit 4 milioane de euro. Pana sa se gaseasca o rezolvare concreta, cei 1500 de locuitori refuza sa se mute.
