Ferentari, de Sf. Maria: infectie, gunoaie, gratare incinse si miros acru
Soarele torid poate transforma in "bombe biologice" comunitati in care traiesc mii de persoane. In Ferentari, cartier al Capitalei, viata curge inainte printre tone de gunoaie ce fermenteaza sub razele puternice.
Nu exista colt fara microbi care ar putea declansa oricand o epidemie. Cei din blocurile-container par a nu sti ce primejdie ii pandeste. Ori poate nu-i intereseaza.
Ar putea fi de ras, daca n-ar fi de plans. Tone de gunoaie fermenteaza intr-o cangrena uriasa, in inima cartierului Ferentari. La 38 de grade fierbe tot ghetoul din zona Zetari-Zabrauti, iar razele incing mormanele de langa blocuri.
Imobile cu balcoane construite haotic si rudimentar fac umbra acestui amestec de deseuri. La parter stau legate martoage ostenite, la etaj oamenii nadusesc in lipsa unor aparate de aer conditionat.
Prin gramezile de la strada, cainii scormonesc de zor. In tot acest peisaj infect, un amalgam de murdarie extrema, masini straine si multe antene gsm, doi soti iau masa intr-un miros insuportabil.
La 30 de metri, tot intr-o mizerie crancena, o alta familie, mult mai umeroasa s-a adunat la un gratar.
Sunt doi metri pana la cotainerul, care odata descarcat, emana mirosuri mai puternice decat cel al fripturii de pe carbuni.
In timp ce fumul se imprastie in cartier, in blocuri este naduseala maxima. Ventilatoarele nu mai fac fata.
Oamenii ignora arsita si profitand ca e Sfanta Maria au scos instalatia audio la trotuar. Unii cu muzica si dansul, altii cu gatitul, la ceaun. In tuci fierb oase.
Oamenii recunosc ca gunoiul tot ei l-au facut, dar au o explicatie-intrebare: unde sa-l duca? Si mai recunosc si ca nu-si permit sa plateasca salubrizarea.
E greu de crezut ca oamenii se pot distra, ca vorbesc de sanatate si se simt bine intr-un astfel de loc.
Aici, o zi in plus de arsita aduce speranta ca doar soarele mai poate "arde" din microbi.
