23,4% dintre gospodării includeau copii în UE, iar jumătate dintre gospodăriile cu copii aveau 1 copil (50,2%), în timp ce 37,6% aveau 2 copii, iar 12,2% aveau 3 sau mai mulţi copii. România este în topul ţărilor unde gospodăriile cu copii aveau, în 2025, 3 sau mai mulţi copii. De asemenea, în România, 16,4% dintre copii trăiau în gospodării în care nicio persoană nu avea loc de muncă.
În 2025, în UE existau 203,1 milioane de gospodării. În acelaşi an, UE a avut cel mai mare număr de gospodării formate din adulţi singuri fără copii (76,1 milioane), urmată de cupluri fără copii (48,9 milioane), alte tipuri de gospodării fără copii (30,7 milioane) şi cupluri cu copii (29,9 milioane).
Numărul total de gospodării din UE a crescut între 2016 şi 2025 cu 6,0%.
Gospodăriile formate din adulţi singuri fără copii au înregistrat cea mai rapidă rată de creştere, de 19,2%.
Populaţia adultă singură
22,5% din populaţia adultă locuieşte singură sau este o familie monoparentală.
Proporţia adulţilor singuri creşte odată cu vârsta. 12,5% dintre tinerii adulţi cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani locuiesc singuri, dar 32,2% dintre cei cu vârsta de 65 de ani sau peste erau, de asemenea, singuri.
Pentru toate grupele de vârstă, proporţia bărbaţilor şi femeilor care locuiau singuri (cu sau fără copii) a fost mai mare în 2025 decât în 2016.
De asemenea, în 2025, numărul adulţilor singuri cu vârsta cuprinsă între 18 şi 64 de ani a crescut cu 14,6%, în timp ce pentru persoanele cu vârsta peste 64 de ani creşterea a fost de 22,1%.
În 2025, numărul bărbaţilor adulţi care locuiau singuri (cu sau fără copii) a crescut mai abrupt decât cel al femeilor adulte care locuiau singure, cu o creştere semnificativă a numărului de adulţi singuri cu vârsta de 65 de ani sau peste (+37,0% pentru bărbaţi comparativ cu 16,8% pentru femei).
"Analizând proporţia populaţiei adulte singure din totalul populaţiei adulte a UE în funcţie de vârstă, sex şi prezenţa copiilor, s-au observat diferenţe mari între bărbaţi şi femei, atât în 2016, cât şi în 2025, în special în grupa de vârstă 25-54 de ani. În această grupă de vârstă, ponderea femeilor adulte singure cu copii a fost semnificativ mai mare decât ponderea bărbaţilor aflaţi în aceeaşi situaţie", arată Eurostat.
În 2025, majoritatea gospodăriilor monoparentale erau conduse de femei: 5,5% dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 25 şi 54 de ani erau părinţi singuri cu copii, comparativ cu 1,1% dintre bărbaţii din aceeaşi grupă de vârstă.
În 2025, 20,2% dintre bărbaţii cu vârsta cuprinsă între 25 şi 54 de ani erau singuri, fără copii, comparativ cu 12,2% dintre femeile din aceeaşi grupă de vârstă (în 2016, cifrele erau de 16,5%, respectiv 10,1%).
Prezenţa şi numărul de copii
Repartizarea gospodăriilor arată că numărul de copii a variat considerabil între ţări.
În UE în ansamblu, în 2025, 23,4% dintre gospodării includeau copii, în timp ce 76,6% nu aveau copii, iar aproximativ o treime dintre gospodăriile din Slovacia (35,4%) şi Irlanda (30,8%) aveau copii.
În schimb, mai puţin de o cincime dintre gospodăriile din Finlanda (18,2%), Lituania (18,4%) şi Germania (19,9%) includeau copii.
Cuplurile au reprezentat 63,1% din gospodăriile cu copii din UE, ceea ce le face cel mai frecvent tip de gospodărie cu copii. Suedia, Finlanda, Olanda şi Slovenia au avut cele mai mari ponderi de cupluri (toate peste 70%) în rândul gospodăriilor cu copii. În schimb, Letonia, Estonia şi Danemarca au avut cele mai mici ponderi de cupluri (45,5%, 46,0% şi, respectiv, 47,3%) în rândul gospodăriilor cu copii.
Alte tipuri de gospodării au reprezentat mai puţin de un sfert (24,0%) din gospodăriile cu copii din UE. Această pondere a fost mai mare de 35% în Slovacia, România, Croaţia şi Spania, dar mai mică de 14% în Finlanda, Lituania şi Estonia.
Părinţii singuri au reprezentat 12,9% din gospodăriile cu copii din UE în ansamblu. În rândul gospodăriilor cu copii din UE, cele mai mari proporţii de părinţi singuri au fost înregistrate în Estonia (40,6%), Lituania (32,7%) şi Letonia (28,5%). În schimb, Slovacia, Grecia şi Slovenia au avut cele mai mici ponderi (toate sub 5%).
Printre gospodăriile cu copii, cele cu 1 copil au fost cele mai frecvente. În 2025, jumătate din gospodăriile cu copii din UE aveau 1 copil (50,2%), în timp ce 37,6% aveau 2 copii, iar 12,2% aveau 3 sau mai mulţi copii. Gospodăriile cu 1 copil au fost predominante în toate ţările UE, cu excepţia Ţărilor de Jos, unde ponderea gospodăriilor cu 2 copii a fost mai mare.
Gospodăriile cu 3 sau mai mulţi copii au fost cele mai puţin frecvente în toate ţările. Ponderea lor în gospodăriile cu copii a fost de 19,2% în Irlanda, 18,1% în Suedia şi 15,6% în România, dar sub 8% în Bulgaria, Portugalia, Lituania şi Italia.
Ocuparea forţei de muncă în gospodării
În 2025, gospodăriile în care toţi adulţii erau angajaţi, fie cu jumătate de normă, fie cu normă întreagă, reprezentau mai mult de jumătate (58,0%) din totalul gospodăriilor (excluzându-le pe cele compuse exclusiv din studenţi sau exclusiv din persoane în afara forţei de muncă şi cu vârsta de 65 de ani sau peste).
În 41,5% din gospodării, toţi adulţii lucrau cu normă întreagă, iar în 16,5%, cel puţin un adult lucra cu jumătate de normă, în timp ce toţi ceilalţi adulţi (dacă existau) lucrau cu normă întreagă.
Prin contrast, în 28,3% din gospodării, cel puţin un adult nu lucra şi cel puţin un adult lucra (fie cu jumătate de normă, fie cu normă întreagă).
În 13,8%, niciun adult nu lucra.
Tabloul se schimbă însă atunci când se analizează prezenţa sau absenţa copiilor în gospodărie. Toţi adulţii erau angajaţi în 61,3% din gospodăriile cu copii dependenţi economic în 2025, dar numai în 56,5% din gospodăriile fără copii.
Aceste ponderi pot fi defalcate după cum urmează:
Toţi adulţii lucrau cu normă întreagă în 39,1% din gospodăriile cu copii şi în 42,6% din gospodăriile fără copii.
Cel puţin un adult lucra cu jumătate de normă, iar toţi ceilalţi adulţi (dacă existau) lucrau cu normă întreagă în 22,2% din gospodăriile cu copii, ceea ce este semnificativ mai mare decât ponderea gospodăriilor fără copii (13,9%).
Cel puţin un adult lucra şi un adult nu lucra în aproape o treime din gospodăriile cu copii (31,9%) şi în doar 26,7% din gospodăriile fără copii.
În cele din urmă, 6,8% din gospodăriile cu copii nu aveau adulţi care lucrau, comparativ cu 16,9% din gospodăriile fără copii (fără adulţi care lucrau).
În ceea ce priveşte ţările individuale, Olanda, Estonia, Lituania, Suedia, Germania şi Danemarca au avut cele mai mari ponderi de gospodării în care toţi adulţii lucrau: peste 66% din gospodării.
Concentrându-ne doar pe gospodăriile în care toţi adulţii lucrau cu normă întreagă, Lituania s-a clasat pe primul loc cu 64,9% din gospodăriile sale, urmată de Estonia (57,4%) şi Ungaria (53,4%).
Gospodăriile în care cel puţin o persoană lucra cu jumătate de normă, în timp ce ceilalţi adulţi lucrau cu normă întreagă, au fost mai frecvente în Olanda (40,7%), Germania (29,8%) şi Austria (28,3%).
Slovacia (49,7%), Grecia (45,2%) şi Croaţia (44,5%) au avut cele mai mari ponderi de gospodării cu cel puţin o persoană care lucra şi cel puţin o altă persoană care nu lucra.
În schimb, în 2025, Finlanda (18,5%), Belgia (18,3%) şi Danemarca (17,1%) au avut cele mai mari procente de gospodării în care niciun adult nu lucra.
Copii şi adulţi din gospodăriile fără loc de muncă
În 2025, 7,8% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 0 şi 17 ani din UE locuiau în gospodării fără şomaj. Aceasta era de 7,9% pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 59 de ani.
În 2025, 10% sau mai mult dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 0 şi 17 ani trăiau în gospodării fără loc de muncă în România (16,4%), Belgia (11,9%) şi Franţa (10,3%). Aceştia erau mai puţin de 4% în Slovenia (1,7%), Croaţia (2,8%), Suedia (3,5%), Grecia (3,7%) şi Polonia (3,8%).
Între 2016 şi 2025, ponderea copiilor care trăiau în gospodării fără loc de muncă a scăzut în majoritatea ţărilor UE.
Cele mai mari scăderi au fost observate în Grecia (-7,1 pp), Bulgaria (-6,7 pp) şi Cipru (-5,6 pp). Această pondere a crescut în aceeaşi perioadă în România, Finlanda şi Estonia.
În 5 ţări, peste 10% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 59 de ani locuiau în gospodării în care nimeni nu era angajat, şi anume în Finlanda (13,1%), Danemarca (11,4%), Belgia (10,8%), România (10,6%) şi Lituania (10,3%). Mai puţin de 5% dintre persoane locuiau în astfel de gospodării în Cehia (3,0%), Malta (3,1%), Slovacia (4,6%), Ungaria (4,8%) şi Cipru (4,9%). Această pondere a scăzut din 2016 în aproape toate ţările UE, în special în Grecia (-10,4 puncte procentuale), Cipru (-5,4 puncte procentuale) şi Croaţia (-5,1 puncte procentuale).
