Din Germania pana in Africa, fara telefon si masina. Cum arata tinerii care calatoresc in jurul lumii fara un ban in buzunar
Mani are 27 de ani, e pietrar si e din Germania. Prietenul lui, Sigi, elvetian, are 28 de ani si e fierar. Sunt calfe calatoare si de 3 ani strabat impreuna lumea.
Au facut, intr-un an, doar in Germania, 150.000 de kilometri si au ajuns pana si in Africa, dupa ce au dat cu banul pentru a alege tara, scrie Mediafax.
Trei ani pe drumuri, strabatand lumea fara telefon si masina
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
La Sibiu poposesc, in aceasta perioada, calfele calatoare, adica 35-40 de tineri din Germania, Austria, Franta, Belgia si Elvetia, care sunt fierari, pietrari, lacatusi, dulgheri, tamplari, sculptori in lemn si croitori. Ei se vor afla in oras pentru traditionala intalnire organizata de Asociatia "Casa Calfelor" din Sibiu, ajunsa la a opta editie, si pentru a participa la diferite lucrari necesare in oras.
Astfel, pana in 31 august, cei care doresc lucrari cu metode traditionale pot apela la asociatie si, in masura in care acest lucru este posibil, pe durata sedirii la Sibiu a mesterilor traditionali aceste lucrari sunt facute.
"Aceste lucrari se realizeaza contra cost, dar nu exista niste sume standard. Asociatia incaseaza aceste sume care vor fi folosite pentru cheltuieli curente. Mesterii care lucreaza nu primesc bani pe lucrarile pe care le fac. Sunt si lucrari care se fac gratuit. Daca, de exemplu, vine o batranica si are nevoie sa i se repare o poarta, acest lucru se realizeaza gratuit. Daca vine un copil sa i se repare o jucarie, si acest lucru se efectueaza gratuit. Dar avem anul acesta cateva lucrari care se vor realiza. Este o cursiva, un fel de balcon de mari dimensiuni de forma rotunda, care se va face la o casa de pe strada Avram Iancu, cateva clante si alte lucrari", explica Anda Ghazawi, membru al Asociatiei "Casa Calfelor" din Sibiu, mentionand ca in restul lumii, pe unde calatoresc si lucreaza, calfele sunt platite pentru munca lor.
Anda povesteste ca tinerii mestesugari prezenti la Sibiu vor sa faca mici reparatii la turnurile de aparare care strajuiesc strada Cetatii, locul traditional de intalnire a calfelor, unde sunt amenajate atelierele mesterilor pe durata sederii lor in oras.
De asemenea, mesterii traditionali vor face lucrari la Casa Calfelor din Sibiu, cel mai vechi imobil din oras, care apartine Bisericii Evanghelice si care a devenit, de prin 2002, loc de popas al calfelor calatoare. De altfel, in intreaga Europa exista doar patru astfel de case - la Rügen, Neustadt pe Wein-strasse, Leipzig si Sibiu - care au usile mereu deschise pentru acesti tineri porniti intr-o calatorie traditionala care are niste reguli extrem de stricte.
Calatoria dureaza minimum trei ani si o zi, iar in acest timp tinerii calatoresc peste tot in lume pentru a acumula experienta
Pe durata celor trei ani, calfele nu au voie sa se apropie mai mult de 50 de kilometri de casa, dar pot lua legatura cu membrii familiei.
De asemenea, tinerii sunt obligati sa poarte niste costume traditionale, numite "kluft" si formate din "staude", o camasa alba cu guler scrobit tare, pantaloni, vesta si jacheta cu nasturi din sidef. Culoarea jachetei arata apartenenta la un anumit mestesug: gri poarta cei care lucreaza cu piatra, albastru cei care lucreaza cu metal, inclusiv bijutierii, negru poarta cei care lucreaza lemnul, rosu inchis poarta croitorii si "cei care dau culoare" - zugravi, pictori -, iar carouri poarta bucatarii si patiserii.
Costumul mai are si o cravata de diferite culori, palarie cu borul mare si pantofi negri.
Cei care decid sa faca aceasta calatorie traditionala nu au telefoane mobile, nu au masini, au numai doua "kluft", din care unul este folosit cand lucreaza, un sac de dormit si obiecte de igiena personala.
Destinatia - aleasa la intamplare, dand cu banul pe un aeroport
Mani si Sigi sunt prieteni foarte buni, aflati de mult in calatoria traditionala a calfelor. Ei au ajuns de o luna deja la Sibiu si vor sta pana la sfarsitul lunii august.
Mani are 27 de ani, este pietrar si provine din Germania de est. E deja pe drumuri de patru ani si spune ca, deocamdata, nu are de gand sa se opreasca. Sigi are 28 de ani, e din Elvetia, fierar de meserie, si este pe drumuri de trei ani si jumatate. De trei ani, cei doi calatoresc impreuna peste tot si au facut, intr-un singur an, doar in Germania, peste 150.000 de kilometri.
Se vede foarte clar ca se cunosc de mult si ca au impartasit multe experiente comune. Se inteleg din priviri, isi completeaza unul altuia frazele si au un umor sanatos. Sunt veseli, draguti, au voci baritonale si idei foarte clare despre ce inseamna viata lor in prezent: calatoresc pentru a lucra si lucreaza pentru a calatori. Cu alte cuvinte, lucreaza in diferite locuri pentru a castiga bani, iar cu banii castigati pleaca mai departe pentru a se dezvolta.
Mani povesteste ca a vrut sa se faca bucatar, dar, pe cand avea 18 ani, a intalnit un mester pietrar care l-a fascinat. Atunci a decis ca va deveni pietrar si a urmat o scoala. Acum este specializat in tot ce inseamna lucrul cu piatra: amenajare de bai sau gradini, pietre funerare, biserici de piatra, fatade sau sculptura in piatra naturala.
"Intotdeauna mi s-a parut foarte «cool» sa calatoresc si am fost intotdeauna interesat de istorie si traditii. Asa ca mi s-a parut cea mai buna idee sa plec in aceasta calatorie traditionala, avand invatata meseria de pietrar", explica Mani decizia sa de a porni la drum.
Mani a aplicat la cea mai veche fratie a calfelor din Germania, o organizatie cu sute de membri si o vechime de 900 de ani, si a fost acceptat. Sa poti intra intr-o astfel de organizatie presupune reguli stricte: sa ai sub 30 de ani, sa fii necasatorit, fara copii, fara datorii si cu un cazier curat. Nici macar o amenda de circulatie nu este acceptata. in plus, trebuie sa ai un document care sa ateste ca stii sa practici un mestesug.
Membru al aceleiasi fratii este si Sigi. El povesteste ca a urmat in Italia un curs de restaurator si, timp de trei luni, a dormit in aceeasi camera cu o calfa calatoare, de la care a aflat despre calatoria traditionala.
Dupa terminarea scolii s-a intors acasa, a mai lucrat un an si, la un moment dat, s-a despartit de prietena sa si a pornit "de nebun" la drum.
A facut autostopul si a ajuns in Germania, unde l-a cunoscut pe Mani. Mai in gluma, mai in serios, Sigi spune ca, cel mai probabil, el si Mani vor fi impreuna pe viata.
"Cred ca vom ajunge impreuna in acelasi mormant", afirma Sigi.
Intrebat cat mai are de gand sa continue calatoria, Mani raspunde simplu: "Pana intr-o zi cand o sa-mi spuna instinctul ca a ajuns. Ideea la calfele calatoare este ca tu dimineata nu stii unde o sa dormi seara. De aceea nu are rost sa-ti faci planuri pe termen mediu sau lung. Pentru multi este important sa gaseasca femeia vietii lor, pentru altii sa gaseasca pregatirea de maistru, pentru mine este important sa calatoresc pana cand gasesc un loc in care sa zic: «Da, aici as vrea sa traiesc». si lumea e mare".
Completat din cand in cand de Sigi, Mani povesteste cum au decis sa plece in Africa.
"Cand am fost in Africa, am ales aceasta destinatie aruncand cu banul. Eram pe aeroport si am dat cu banul: Africa sau Insulele Canare. Asa am ajuns in Africa. Prima data iti dai seama ca nu ai bani sa te intorci. Nu stiam limba, nu aveam asigurare de sanatate pentru strainatate si nu aveam, de fapt, nicio idee unde suntem, dar a trebuit sa supravietuim", spun cei doi.
Au facut autostopul si cel care i-a luat cu masina le-a si dat de lucru la o ferma de vanatoare, unde au facut de toate: mecanic auto, dulgherie, zidarie, au pus acoperis, au mers la vanatoare, au transat carne.
Intrebati daca au o lucrare la care tin cel mai mult, surprinzator, cei doi amintesc de un lucru care nu are legatura cu meseriile lor: repararea unui autoturism Toyota Land Cruiser foarte vechi, pe care-l denumesc "tancul". Cand au ajuns la ferma din Africa aceasta masina avea functionale doar motorul si puntea. Au reparat-o si cat au stat la ferma au mers peste tot cu ea.
"Masina aia nu se strica nici daca calci un elefant cu ea", spune vesel Sigi.
Cei doi cred ca in aceasta lume super tehnologizata si industrializata este nevoie sa se lucreze mai mult cu mainile, cu metode simple si traditionale.
"Ceea ce e modern nu poate sa functioneze fara traditie. Fara radacini, practic, nu poti sa cresti", spun cei doi.
Viata de calfa nu este pentru oricine: Trebuie sa fii deschis pentru ca altfel te ineci
Intr-o cafenea din Sibiu, la masa, alaturi de Mani si Sigi stau alti doi tineri. Niklas are 23 de ani, e din Germania si este lacatus. E in calatorie de doi ani. Pare mai retras, putin vorbaret. Spune ca a plecat la drum pentru ca nu a mai vrut sa stea acasa si a simtit nevoia sa calatoreasca.
Niklas a vrut sa se faca zidar sau constructor de sobe, dar in Germania sistemul de invatamant dual te obliga sa-ti gasesti prima data un atelier care sa te accepte si abia apoi poti urma cursurile meseriei respective. N-a gasit un loc disponibil in aceste meserii, iar o ruda l-a ajutat sa-si gaseasca un loc intr-un atelier de lacatuserie.
La randul sau, Jeremias are 24 de ani, este fierar din Germania si este in calatoria traditionala de trei ani si jumatate.
"Tatal meu a fot constructor de masini si de aceea intotdeauna mi-a placut sa lucrez cu metal. Am fost intotdeauna fascinat de cum aratau fierarii. Am mers la tot felul de targuri si festivaluri medievale. intotdeauna m-a fascinat focul, atitudinea fierarului. Mi s-a parut foarte interesant. Am vrut neaparat sa fac aceasta meserie", spune Jeremias, care a cautat un an un loc intr-un atelier pentru a deveni fierar.
A vazut pana acum peste 15 tari si spune ca peste tot a gasit provocari noi.
"Peste tot exista avantaje si dezavantaje, peste tot sunt lucruri noi si frumoase. E, practic, o viata pe strada, insa incerci sa scoti ce este mai bun din chestia asta. imi face o mare placere sa vad lucruri frumoase iesite din mainile mele", afirma tanarul.
Intrebat unde se vede la batranete, Jeremias spune ca "undeva unde este fericit" si afirma ca l-ar face fericit "o femeie si copii".
"In plus, m-ar face fericit niste spaghete cu sos de rosii", spune razand in hohote Jeremias, acompaniat de prietenii sai.
Toti patru sunt insa foarte categorici intr-o privinta: viata de calfa nu este pentru oricine.
"Trebuie sa fii deschis pentru ca altfel te ineci, sa fi dormit, copil fiind, pe la multi prieteni. E foarte important sa fii deschis in ceea ce priveste diferite religii si culturi si sa nu te duci, stiu eu, ca marele ortodox", spune Sigi.
Intrebati daca pot estima cate tari au vazut in total sau cati kilometri au parcurs, cei patru rad in hohote, dau din umeri, iar unul dintre ei raspunde: "Noi, cei care suntem la aceasta masa, am facut ocolul pamantului. Numai in Antartica si Atlantida nu am fost".
Pana la finalul lunii august, cei patru vor ramane in Sibiu si vor face diferite lucrari. in plus, isi vor demonstra maiestria la atelierele deschise pe strada Cetatii.
In acest an, calfele doresc sa implice si copiii in activitati, asa ca vor organiza ateliere unde micutii vor fi indrumati sa confectioneze obiecte de piatra, cuie sau brelocuri pe care le vor putea lua acasa, demonstrand ce au invatat sa faca.
La intrunirea calfelor de la Sibiu va exista si o expozitie de fotografie care va fi vernisata in 1 august. Expozitia va avea loc tot pe strada Cetatii, dar si in turnurile de aparare de pe aceasta strada si va cuprinde fotografii realizate de profesionisti cu obiecte confectionate de catre calfe.
In plus, in curtea interioara a Muzeului National Brukenthal din Sibiu poate fi vazuta o expozitie intitulata "Calfe calatoare de ieri si de azi", care prezinta, prin documente, obiecte si imagini, o istorie a calfelor calatoare.
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
