„Prim-ministrul desemnat al României, Siegfried Mureșan, nu a reușit miercuri să obțină votul de încredere, potrivit rezultatelor numărării voturilor din Parlament, ceea ce prelungește criza politică care amenință ratingul de investiții al țării”, a relatat Reuters.
Guvernul Mureșan a fost respins miercuri de Parlament, după ce nu a reușit să obțină cele 233 de voturi necesare pentru învestitură. Cabinetul propus de Siegfried Mureșan a primit doar 182 de voturi.
„Parlamentul României a respins miercuri încercarea lui Siegfried Mureșan de a forma un guvern, adâncind criza politică începută după prăbușirea coaliției de guvernare în luna mai.
Președintele Nicușor Dan, un independent moderat, l-a propus pentru funcția de premier pe europarlamentarul Mureșan, însă parlamentarii de la București au refuzat să-i susțină candidatura în votul decisiv de miercuri. Este pentru a doua oară când Parlamentul respinge oficial candidatul propus de Dan, iar, potrivit Constituției României, alegerile anticipate devin acum o posibilitate.
Dan nu dorește însă dizolvarea Parlamentului și organizarea unor alegeri naționale, despre care articolul susține că ar putea avantaja partidul de extremă dreaptă Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), aflat în prezent pe primul loc în sondaje. Președintele vrea ca liderii politici aflați în conflict să-și lase deoparte diferențele și să ajungă la un acord pentru susținerea unei noi coaliții.
„Politicienii trebuie să se uite către oamenii care le-au dat mandatul”, a declarat Dan în timpul unei vizite în Cehia, înainte ca Parlamentul să voteze miercuri. „Când o majoritate covârșitoare a românilor spune că această criză trebuie să se încheie, există șanse mari ca politicienii să fie convinși să ajungă la un acord.”, a scris și POLITICO.
Agenţia France-Presse titrează: „Parlamentul român respinge candidatul pro-UE la funcţia de prim-ministru pe fondul unui impas politic” şi arată că astfel se prelungeşte o criză considerată a alimenta ascensiunea extremei drepte.
Deputatul liberal din Parlamentul European, Siegfried Mureşan, nu a reuşit să obţină sprijinul parlamentarilor români, obţinând doar 182 din cele 233 de voturi necesare pentru aprobarea guvernului său, potrivit rezultatelor oficiale. Aceasta sporeşte probabilitatea organizării unor alegeri anticipate, dar preşedintele pro-UE, Nicuşor Dan, a avertizat că acestea nu ar rezolva criza cu care se confruntă ţara din Europa de Est, scrie AFP.
Un guvern de coaliţie pro-european s-a prăbuşit în luna mai, când social-democraţii aflaţi la guvernare, împreună cu opoziţia de extremă dreaptă, l-au demis pe prim-ministrul liberal Ilie Bolojan. De atunci, preşedintele Dan a propus trei candidaţi pentru funcţia de prim-ministru, dar niciunul nu a reuşit să formeze un guvern, ultimul dintre aceştia fiind Mureşan, explică AFP.
Agenţia menţionează că Mureşan, în vârstă de 45 de ani, promisese un cabinet pro-UE cu „o agendă ambiţioasă de reforme”.
La deschiderea şedinţei plenare a Parlamentului, miercuri, Mureşan a afirmat că alegerea se face între „o Românie care merge înainte şi una care stagnează”, între „reformă şi menţinerea statu- quo-ului”. Totuşi, analiştii au spus că şansele lui Mureşan sunt reduse, întrucât Partidul Social-Democrat (PSD) de centru-stânga, cel mai mare partid, a refuzat să-l susţină, cerând pentru sine funcţia de prim-ministru.
Principalul partid de extremă dreapta, Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), a declarat, de asemenea, că nu va vota pentru Mureşan.În prezent al doilea partid ca mărime din ţară, AUR se află în fruntea a două sondaje recente de opinie, unul indicând aproape 40%, iar celălalt 36%, notează AFP.
Criza actuală a izbucnit când PSD, care deţine 129 de locuri în parlament, a părăsit coaliţia de guvernare din cauza măsurilor de austeritate luate de Bolojan şi s-a aliat cu extrema dreaptă pentru a-l înlătura.
Preşedintele Dan a acuzat partidele politice că manifestă „mai multă preocupare pentru chestiunile electorale şi mult mai puţină pentru interesul naţional”.
Extrema dreaptă - care reprezintă aproximativ o treime din parlament - a ameninţat că îl va demite pe Dan dacă acesta nu va convoca alegeri anticipate odată ce vor fi îndeplinite condiţiile necesare.
România – stat membru al UE şi al NATO, care se învecinează cu Ucraina – nu a mai organizat alegeri anticipate de la căderea comunismului în 1989.
Analistul politic Cristian Pîrvulescu a declarat pentru AFP că se aşteaptă ca Dan să aleagă în cele din urmă un alt candidat la funcţia de prim-ministru – posibil un tehnocrat – înainte de a recurge la alegeri anticipate, care, potrivit previziunilor sale, ar duce la un alt parlament fragmentat, dar cu o extremă dreaptă întărită. „Din cauza instabilităţii politice, România se află într-o situaţie economică foarte complicată. Patru luni reprezintă deja o perioadă foarte lungă”, a comentat el.
Ţara cu o populaţie de 19 milioane de locuitori se confruntă de luni de zile cu cel mai mare deficit public şi cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană. În august, agenţiile de rating de credit au declarat că perspectiva României rămâne negativă, deoarece criza politică a adus cu sine riscul ca reformele de reducere a deficitului să-şi piardă din elan, arată AFP.
România se confruntă cu o incertitudine politică sporită încă din decembrie 2024, când alegerile prezidenţiale au fost anulate pe fondul acuzaţiilor de interferenţă a Rusiei în favoarea candidatului de extremă dreapta, Călin Georgescu. Dan a câştigat un nou tur al alegerilor prezidenţiale în mai 2025, învingându-l pe liderul AUR, Simion, reaminteşte agenţia franceză de presă.
Agenţia de presă BGNES din Bulgaria preia materialul AFP şi scrie, de asemenea, despre criza politică din România, care se adânceşte şi consolidează sprijinul acordat extremei drepte. Articolul este plasat între primele materiale ale paginii în limba engleză a agenţiei.
Agenţia de presă de stat a Chinei, Xinhua, relatează, de asemenea, despre eşecul învestirii guvernului şi îl citează pe Siegfried Mureşan care a spus că partidele care au declanşat criza politică au ales să o prelungească. „Aşteptăm să vedem care sunt următorii paşi pe care îi va face preşedintele României”, a spus Mureşan. El a fost a treia propunere făcută de Dan în acest an, după ce, la începutul lunii mai, Parlamentul României a aprobat o moţiune de cenzură împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan, arată Xinhua, potrivit News.ro.
Scenarii posibile după ce Guvernul Mureșan a picat
După ce Guvernul Siegfried Mureșan nu a trecut de Parlament, reapar discuțiile despre alegerile anticipate și condițiile în care acestea pot avea loc.
În acest context, reapar discuțiile despre alegerile anticipate. Constituția stabilește la articolul 89, primul alineat, că președintele „poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.
După ce Siegfried Mureșan nu a obținut sprijinul Parlamentului, România ajunge în situația în care sunt stabilite condițiile minimale pentru dizolvarea legislativului și organizarea alegerilor anticipate: două propuneri respinse în decursul a cel puțin 60 de zile. Cu toate acestea, așa cum arată Constituția, președintele NU este obligat să ia această decizie, ci doar are opțiunea de a face asta.
