Cladirile istorice din Bucuresti, adevarate mine de aur. De ce au inceput sa fie tot mai cautate in prezent
Altadata ignorate de investitori, cladirile istorice sunt cautate acum pentru valoarea lor economica stabila chiar si pe timp de criza. Cererea a crescut, mai ales in randul corporatiilor, ambasadelor si a consulatelor.
Problemele apar insa cand vine vorba de restaurare si renovare, pentru ca eliberarea autorizatiilor poate dura ani de zile. Doar in Bucuresti sunt la vanzare cladiri istorice in valoare totala de peste 70 de milioane de euro.
Pe strada Romulus din Capitala, la numarul 77, este o casa construita in jurul anilor 1900. O suta de ani mai tarziu are un nou proprietar, care a avut nevoie de 6 ani pentru a sterge urmele unui comisariat militar care a functionat in aceasta cladire pe timpul comunismului. Orice urma de arta a fost acoperita de ghisee si linoleum.
Cu ajutorul unui arhitect cunoscut si pe baza fotografiilor vechi, a inceput renovarea si restaurarea casei. De lucrari s-a ocupat o firma acreditata de Ministerul Culturii pentru astfel de proiecte. In camera in care a cantat candva George Enescu este un semineu pe care constructorul a vrut sa il salveze si sa il faca functional.
Bogdan Vlad, reprezentant firma de constructii: "Planseul casei nu a fost gandit pentru asa ceva si atunci principala problema era sa nu ne trezim cu el la subsol. Sa gandesti o structura de rezistenta cu o casa care deja exista nu e ceva usor. A trebuit sa gandim profile metalice, nu se vede nimic, totul e ascuns, ca sa ne asiguram ca nu se intampla nimic la seisme."
Podul casei, de 13 metri in cel mai inalt punct, a reprezentat cea mai mare provocare pentru constructor, deoarece s-a pastrat vechea structura de lemn. Grinzile uriase au fost restaurate.
Adelina Vargolici, proprietara casei: "Ce mi se pare fascinant este inaltimea, care este de 13 metri in miezul acestui spatiu. El cuprinde patru etajari si creaza o spatialitate care este foarte prietenoasa."
Un element inedit este dulapul din sala de luat masa, facut din materiale de la alte case vechi.
Constructorii recupereaza materiale de toate felurile si atunci cand le vine timpul le folosesc intr-o noua casa, la pachet cu povestile pe care le au “imprimate”.
Oamenii au muncit luni in sir la restaurarea tamplariei din lemn, care a fost curatata centimetru cu centimetru. Aceeasi munca migaloasa a fost si la stucaturile din ipsos. Nea Marin are 60 de ani, dar meseria de ipsosar este in familia lui de cel putin o suta de ani. Lucreaza cot la cot cu fiul sau si spune ca nu mai sunt mesteri in acest domeniu. Nu sunt scoli care sa-i pregateasca, asa ca multi proprietari renunta sa restaureze elemente arhitecturale pentru ca nu au cu cine.
Inveestitorii stiu ca pun mana pe o mina de aur
In ciuda acestor probleme, investitorii cu bani dar si iubitorii de frumos stiu ca astfel de cladiri reprezinta o mina de aur. Chiar si in timpul crizelor imobiliare, valoarea unor astfel de proprietati scade foarte putin, iar specialistii spun ca rata de amortizare a investitiilor in tara noastra este cea mai mare si mai sigura din Europa. In aceste conditii, cererea a crescut.
Cel mai activ agent imobiliar al statutului fost RA-APPS, care de 27 de ani a oferit solutii imobiliare pentru ambasade, resedinte si multinationale.
Un mare jucator de pe piata imobiliara din Bucuresti are acum la vanzare case cu incarcatura istorica in valoare totala de peste 50 de milioane de euro. Cele mai multe sunt in zonele Primaverii, Gradina Icoanei si Dorobanti. Casele restaurate se vand cu preturi cuprinse intre 2.000 si 4.000 mii de euro metrul patrat. Cele care au nevoie de renovare, intre 1.000 si 1.500 de euro metrul patrat. Multe sunt inchiriate, cu preturi ce pleaca de la 20 de euro metrul patrat.
Sunt si cladiri istorice unde arhitectura veche se imbina cu cea noua sau unde s-au adaugat elemente cu scop comercial, cum este cazul unui frumos palat, acum sediu al unei galerii de arta.
Cei care renoveaza aceste cladiri spun ca eliberarea autorizatiilor necesare dureaza foarte mult. Actele trec si pe la Ministerul Culturii, pentru ca sunt monumente istorice. De exemplu, o cladire din zona Dorobanti a fost cumparata in anii 2000. Proprietarul a incercat sa o renoveze, dar in timp ce astepta avizele, l-a prins criza imobiliara din 2007-2008 si casa a ramas de izbeliste. Acum este scoasa la vanzare cu aproape doua milioane de euro. Doar in Bucuresti, sunt peste 40 de mii de imobile istorice.
