Recolta slaba pentru producatorii romani de capsuni
Desi au inca savoarea de pe vremuri, fructele noastre au pierdut lupta cu cele aduse din import. Mai rezistente si mai robuste, capsunile grecesti, turcesti sau spaniole reprezinta acum 80% din piata autohtona.
Vom ramane, se pare, doar cu amintirea unor fructe care umpleau candva casa de parfum. Acum au ajuns sa goleasca buzunarele producatorilor care nu au renuntat la afacere.
Tot mai putin competitiva, cultura capsunilor s-a retras de pe marile suprafete. Rezista numai satenii, care nu scot mai mult de 20-30 de kilograme odata. Si nici nu pot investi in prezentare, adica ambalarea si climatizarea produsului.
In aceste conditii, e absolut normal ca marile centre comerciale sa nu aiba, pur si simplu, cu cine sa faca in Romania contracte de achizitie. Si cumpara de la importatori, cu pasaport, la pret identic cu cele autohtone.
Valabil, in viitorul apropiat, si pentru compoturi si dulceturi - le veti gasi curand pe rafturi, numai pe cele cu eticheta straina.
Satu Mare, comuna Halmeu. Pe vremuri, aici era "patria capsunilor". Acum, localitatea a ramas doar cu titlul. In acest an, seceta i-a saracit pe cultivatori. Cei care si-au facut un obicei din a se aproviziona de la ei se intorc in orasele lor cu masinile goale.
Pentru un singur hectar cultivat cu capsuni, investitia trece de 10.000 de euro. Un cost colosal pentru producatorul roman.
Asa se face ca, in Romania de astazi, se indulcesc capsunii pe numai 10% din suprafata traditionala, fata de '89. Iar 80% din piata a fost acaparata de fructele aduse din Grecia, Turcia, Italia sau Spania.
Or avea gust capsunile noastre, dar n-au si fata comerciala. Cand nu sunt stropite si vitaminizate, sunt, de regula, mici si extrem de perisabile. In schimb, cele aduse de afara au porii sigilati cu o substanta asemanatoare cerii de albine, metoda ce le face cu mult mai rezistente la caldurile din piete.
O singura salvare are productia interna si aceea trista: aclimatizarea a doua soiuri spaniole. Ambele extrem de productive.
