Școlile renovate de statul român care stau închise. De ce nu pot fi transformate în altceva
În vreme ce mii de şcoli nu au autorizaţiile vitale, statul român a investit în clădiri noi şi frumoase, care stau ferecate. Şi-au ales pentru asta sate pustii, din care copiii şi-au urmat părinţii în străinătate sau în zone mai prospere.
Aşa că în lipsa unui strategii coerente, zeci de şcoli se degradează iar din cauza birocraţiei, nici nu pot să fie transformate în altceva.
De mai bine de cinci ani, o şcoală nouă, ridicată cu bani de la Banca Mondială are lacăt pe uşă. Cei 12 copii din localitatea Griviţa, Botoşani, merg la cursuri cu microbuzul în altă parte. Sunt prea puţini pentru ca autorităţile să deschidă clădirea bună.
Constantin Cristian Dumitraș, primar comună Cordăreni: ”Tineretul pleacă, părinţii îşi iau copiii cu ei în Italia, Anglia. Nu avem pentru ce le ţine. Am încercat să nu îi schimb destinaţia, poate sporeşte populaţia.”
Sunt şi primari care au încercat marea cu degetul. De pildă un edil a vrut să concesioneze scoala unor investitori.
Dan Vezeteu, primar comună Coțușca: ”A funcţionat în jur de 5-6 ani. Am avut solicitări de la doi agenţi economici pentru două centre comerciale. Fiind o documentaţie foarte stufoasă, ne-am lăsat păgubaşi.”
Numai în judeţul Botoşani, între 2003 şi 2006 au fost construite 89 de şcoli cu finanţare de la Banca Mondială, iar alte 67 au fost reabilitate. Păcat însă că multe se degradează.
Gabriel Hârtie, Inspector Şcolar General Botoşani: ”Momentan, la propunerea Consiliilor Locale, au fost suspendate temporar cursurile, dar schimbarea destinaţiei se poate face doar prin ordinul Ministrului Educației.”
Povestea se repetă şi la Vaslui.
Daniel Savu, consilier local: ”Nu trebuiau făcute pentru că nu sunt elevi. S-au făcut de pomană. Au fost şcoli în aceste sate, cum erau ele, nu văd de ce s-a investit şi s-au făcut alte cheltuieli, fără măcar că ele să fie terminate, folosite măcar pentru bătrâni sau persoane nevoiaşe.”
Mihai Popa, angajat primăria Bogdana: ”În anul 2007 când au început şcolile, se preconiza că va fi tineret. Dar a durat până au început lucrările, apoi banii s-au mai terminat, când să mai dea ministerul bani, nu mai erau necesari, copiii se împuţinau.”
În satul Suceveni, de exemplu, una dintre săli este folosită ca secţie de votare iar curtea spaţioasă a devenit casa păsărilor şi a veveriţelor. Cei câţiva elevi din sat fac naveta.
