Apare o nouă grilă de salarii pentru bugetari. Cum vor fi echivalate profesiile, de la 1 la 12, de la paznic la președinte
Oficialii de la Ministerul Muncii lucrează la noua lege a salarizării din sistemul bugetar. Împreună cu experți ai Băncii Mondiale, au stabilit o ierarhizare a posturilor în funcție de munca prestată, studii și experiență.
Noua lege a salarizării a fost asumată de Guvern în PNRR și trebuie să fie gata la începutul anului viitor.
Pe o scară ierarhică de la 1 la 12, oficialii de la Ministerul Muncii au egalizat în funcție de studii și responsabilități mai multe profesii din domenii diferite.
Cel mai mare coeficient de ierarhizare - gradul 12, îl va avea președintele României. Autoritățile nu au stabilit încă formula de calcul, însă experții se gândesc să raporteze veniturile fie la salariul minim pe economie, fie să introducă un nou indice de referință.
În prezent, șeful statului primește de 12 ori salariul minim, plafonat la nivelul lui 2019, când era de 2.080 de lei brut.
Printre cei mai bine plătiți angajați care lucrează în sistemul public și care se află pe aceeași treaptă în ierarhie, adică numărul 10, se numără managerul unui spital, președintele de secție la instanțe sau secretarul general al unei primării.
Cu o treaptă mai jos, dar pe o poziție similară, regăsim profesii precum judecător, decan, medic, profesor universitar, programator IT sau director financiar/contabil în cadrul unui spital.
Autoritățile se raportează și la salariile de la privat
Aceste funcții de conducere așa cum sunt menționate în lege implică studii superioare, dar și experiență pe poziții asemănătoare.
Farmacistul, șeful unui birou vamal, inginerul șef de cadastru sau directorul dintr-un minister sunt poziționați în ierarhie pe locul 8, iar cu un grad mai mic, regăsim funcții de profesor, expert crimanalist, consilier parlamentar, lector universitar sau dirijor.
Poziția 6 revine unor posturi de fiziokinetoterapeut, asistent medical sau muzeograf. În timp ce salariații cu gradul 5 – ocupă funcții de economist, asistent medical, asistent social, învățător și educator.
Pentru studii superioare sau medii și cu funcții de execuție, sunt menționate posturile de polițist local, economist sau asistent maternal. În schimb, pe locul 3, doar cu studii medii, postliceale, sunt contabilii și șefii de depozit.
Pe o treaptă mai jos, penultima din ierarhie, sunt funcțiile de brancardier, șofer, infirmieră și șofer autosanitară. Pe ultimul loc, adică gradul 1, au rămas posturile de paznic, secretar – dactilograf și spălătoreasă.
În stabilirea criteriilor, autoritățile au luat în calcul, printre altele, salariile practicate în mediul privat, dificultatea funcției și condițiile de muncă.
Vor crește salariile pentru posturile care se ocupă greu
Pe de altă parte, spun sociologii, ierarhia funcțiilor trebuie să fie generată de investiții în zone prioritare pentru țară, cum este educația, de exemplu.
Gelu Duminică, sociolog: ”România este istoric pe ultimele locuri la nivelul calității educației pe care o oferim elevilor. Unul dintre motivele principale este că marea majoritate a celor care vin să profeseze sunt slabi pregătiți. IT-iștii nu vin să predea informatica în școală și se duce într-o companie, unde poate să câștige de 5 ori mai mult. În momentul în care tu îi crești salariul și îl duci la un nivel decent pentru România, foarte mulți dintre absolvenții de top al unei universități pot pune în zona de prioritate, ideea de a veni în zona educației”.
Tot în noua lege, autoritățile vor să crească salariile la nivelul celor praticate în privat sau să ofere stimulente pentru specialiștii IT, profesorii care predau în zone izolate, juriștii sau specialiștii în achiziții. Adică posturile care se ocupă greu în sistem.
Pe de altă parte, grila se referă strict la salariul de bază, dar să nu uităm că angajații de la stat primesc și indemnizații, bonusuri și sporuri.
Ministerul Muncii nu a calculat încă impactul noii legi. În prezent, cheltuielile cu salariile la stat se ridică la aproape 10 miliarde de lei lunar, potrivit Ministerului Finanțelor.
