Gafa care a dus la inventarea "materialului imposibil". Cum au creat cercetatorii Upsalita
Doar cine nu munceste nu greseste. In mod surprinzator, uneori, o greseala poate duce la ceva mult mai important decat ar fi dus realizarea corecta a muncii.
Spre exemplu, cand a uitat in functiune un aparat, o echipa de cercetatori suedezi a obtinut ceva ce era considerat pana atunci “materialul imposibil”.
Grabiti sa plece acasa intr-o vineri seara, cercetatorii de la Universitatea din Uppsala, Suedia, au uitat in functiune un aparat.
Cand au revenit la munca, luni, si-au dat seama ca acel aparat produsese un material nou, pe care l-au numit Upsalita. Este cel mai absorbant material din lume.
Erorile, la fel ca si “sclipirile de geniu”, duc la inventii extraordinare. Poate aveti si voi proiecte sau inventii in domeniul tehnologiei. Participati al concursul SmartNation.ro, unde cele mai bune proiecte vor fi premiate.
Revenind la cercetatorii nostri uituci, dar norocosi, trebuie explicat ce este de fapt Upsalita.
Se numeste, stiintific, carbonat de magneziu (MgCO3) si are aspectul unei pudre albe, foarte uscate.
Un singur gram din aceasta substanta poate acoperi o suprafata de 800 de metri patrati, datorita numerosilor pori minusculi din compozitia ei.
Upsalita poate fi folosita la eliminarea umezelii in timpul fabricarii medicamentelor sau chiar pentru curatarea deversarilor masive de petrol.
Este utila si la fabricarea de componente electronice de ultima generatie, scrie The Independent.
Acesta este de asemenea si “cel mai uscat” material obtinut pana acum.
In gluma, savantii sustin ca poate fi considerat si “cel mai eficient mop din lume”, spune cercetatoarea Maria Stromme, de la Uppsala.
Savantii au incercat sa obtina carbonat de magneziu inca din 1908, insa atunci o echipa de cercetatori germani a precizat ca acest lucru nu este posibil, pentru ca producerea lui ar insemna un consum energetic mult prea mare. De atunci, carbonatul de magneziu a fost denumit "materialul imposibil".
In anul 2011 insa, a intervenit gafa celor de la Uppsala. “Dupa mai multe nereusite, am schimbat putin parametrii si, din greseala, am uitat materialul in camera de reactie, in timpul weekendului. Luni dimineata am gasit acolo un gel rigid, iar dupa ce am facut experimente cu el ne-am dat seama ca am reusit”, spune Johan Gomez.
Expus la temperaturi de 70 de grade Celsius, acest gel se transforma intr-o pudra alba.
“Este evident ca am obtinut un material considerat pana acum imposibil de creat. El face parte din clasa materialelor poroase, cu suprafata foarte mare”, precizeaza Stromme.
Inedita descoperire a fost publicata in revista PLOS ONE.
