Un robot din SUA, achiziționat pentru dezinfecția spitalelor din România
Într-o ţară în care oamenii ajung la spital cu o problemă de sănătate şi se externează cu alte patru din cauza infecţiilor nozocomiale, poate apărea o soluţie.
Experimental, de luna viitoare, dezinfecţia din spitalul Victor Babeş din Bucureşti se va face cu ajutorul unui robot conceput special pentru distrugerea bacteriilor, dar şi a viruşilor rezistenţi la antibiotice.
Aparatul este folosit în spitalele din Statele Unite unde, de altfel, a fost şi conceput.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
De mărimea unui aspirator profesional, acest robot ar trebui să fie de 7 ori mai eficient şi cu 23 de procente mai rapid decât metodele tradiţionale de dezinfecţie.
Şi, mai presus de toate, ar trebui prin aceste impulsuri cu raze ultraviolet cu xenon să ucidă bacteriile, viruşii sau sporii de spital, cei mai rezistenţi la antibiotice.
Şi cu efect mortal cum s-a dovedit, din păcate, inclusiv după tragedia din Colectiv.
Simin Florescu, manager spital Victor Babeş: “Cu cât un germene este mai rezistent cu atât complicaţiile pot fi mai grave şi consecinţele mai severe, inclusiv mortale.”
Pentru început, robotul care costă aproximativ 200.000 de euro va fi testat timp de 9 luni în spitalul de boli infecţioase Victor Babeş iar la final specialiştii vor stabili cât de eficient este. În spitalele unde a fost folosit,
robotul ar fi reuşit să omoare 21% dintre cele mai periculoase bacterii, să reducă cu 39 de procente rata infecţiilor cu clostridium difficile în 6 luni, dar şi să diminueze cu 70 de procente infecţiile cu aceeaşi bacterie mortală în unităţile de terapie intensivă.
Dr. Turchez Abrachim: "Are avantajul de a fi foarte rapid și acţiune foarte intensă."
Rapiditatea s-ar traduce în 5 minute, faţă de cele 12 ore necesare pentru personalul de acum pentru a dezinfecta un salon. Iar metodele tradiţionale dau uneori greş.
De pildă, enterococii rezistenţi pot supravieţui pe un blat de la 5 la 7 zile şi de aici ajung şi în organismul bolnavilor. un studiu recent efectuată într un salon infestat a arătat că 94% dintre pacienţii de-acolo au fost testaţi pozitiv la contaminare. iar asta înainte de curăţenie. după curăţenie, în continuare 71% continuau să aibă această bacterie extrem de periculoasă.
Infecţiile nosocomiale sunt a patra cauză de deces în lume. Nu şi la noi însă. Nu pentru că nu am avea bacterii multirezistente ci pentru că, de cele mai multe ori, managerii spitalelor uita să raporteze problemele ori raportează un număr mult mai mic de îmbolnăviri faţă de cel real.
În acest moment, România are o rată de sub două procente de infecţii asociate actului medical, în timp ce în alte ţări, cu un sistem medical superior, vorbim şi de 6 sută.
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
