Deși la început poate fi confundată cu o răceală obișnuită, evoluția bolii presupune episoade intense de tuse, dificil de controlat, respirație dificilă și un risc ridicat de complicații. 

Infecția poate apărea la orice vârstă, însă sugarii și copiii nevaccinați sau incomplet vaccinați sunt cei mai vulnerabili la formele severe. 

Descoperă în continuare cum recunoști tusea convulsivă, cum se transmite și ce presupune tratamentul.

Cauze și factori de risc

Așa cum prezintă Organizația Mondială a Sănătății, tusea convulsivă este provocată de bacteria Bordetella pertussis, care infectează căile respiratorii. 

Potrivit Centers for Disease Control and Prevention, boala se transmite în principal prin particulele respiratorii eliminate de o persoană infectată atunci când tușește sau strănută. Astfel, riscul de transmitere este crescut în cazul contactului apropiat cu o persoană bolnavă.

Oricine poate contracta infecția, indiferent de vârstă. Totuși, anumite categorii sunt mai predispuse la complicații, spitalizare sau chiar deces. 

Printre principalii factori de risc se numără:

  • Vârsta mică (sub 12 luni) – sugarii sunt deosebit de vulnerabili la tusea convulsivă, având un risc crescut de a dezvolta forme severe de pertussis. În primele luni de viață, sistemul lor imunitar este încă în dezvoltare, iar schema de vaccinare nu este încă încheiată;
  • Vaccinarea incompletă sau absentă – persoanele care nu au fost vaccinate sau care nu au primit toate dozele de vaccin prezintă o protecție mai redusă împotriva infecției;
  • Scăderea imunității în timp – imunitatea dobândită prin vaccinare poate scădea de-a lungul anilor, motiv pentru care adolescenții și adulții se pot îmbolnăvi chiar dacă au fost vaccinați în copilărie;
  • Persoane imunocompromise – pacienții cu sistemul imunitar slăbit sunt mai predispuși la complicații;
  • Pacienți cu astm bronșic moderat-sever – prezintă un risc ridicat de complicații respiratorii.

Vaccinarea rămâne una dintre cele mai importante măsuri de prevenție. Chiar dacă nu elimină complet posibilitatea îmbolnăvirii, contribuie la reducerea riscului de forme severe și de complicații. 

De asemenea, potrivit Mayo Clinic, vaccinarea împotriva tusei convulsive este recomandată în timpul sarcinii. Astfel, bebelușul beneficiază de protecție imediat după naștere, până la inițierea schemei de vaccinare.

Simptomele tusei convulsive

Așa cum prezintă Cleveland Clinic, simptomele tusei convulsive apar progresiv, în 3 etape:

  1. Simptome timpurii

În această etapă inițială, care durează 1-2 săptămâni, manifestările sunt similare cu cele ale unei răceli comune:

  • Congestie nazală (nas înfundat);
  • Rinoree (secreții nazale);
  • Tuse ușoară sau ocazională, care se agravează treptat;
  • Febră ușoară;
  • Lăcrimarea ochilor;
  • Stare generală alterată;
  • Durere în gât.

Deși în faza inițială simptomele pot fi neglijate cu ușurință, această perioadă este cea mai contagioasă.

  1. Faza paroxistică

În această etapă, care durează 1-6 săptămâni, apare simptomatologia clasică a tusei convulsive, caracterizată prin episoade severe și incontrolabile de tuse. Acestea sunt mai frecvente pe timpul nopții și afectează calitatea somnului. 

În această fază, căile respiratorii dezvoltă mucus gros. Episoadele intense de tuse sunt prelungite și repetitive, cu o durată de câteva minute, fiind urmate de un sunet ascuțit (șuierat) în timpul inspirului. De asemenea, acestea pot cauza vărsături, înroșirea/albăstrirea feței, oboseală extremă.

În cazul sugarilor, tusea poate fi absentă. În schimb, aceștia se confruntă cu dificultăți de respirație, respirație zgomotoasă (gâfâit), albăstrirea buzelor, pielii și degetelor (cianoză), pauze de respirație (apnee).

Este important de știut că în cazul formelor ușoare, poate lipsi șuieratul în timpul inspirului. Uneori, tusea violentă și persistentă reprezintă singurul simptom.

  1. Perioada de convalescență

În etapa de recuperare, tusea devine din ce în ce mai ușoară și mai puțin frecventă. Totuși, corpul este încă vulnerabil în fața infecțiilor, motiv pentru care se impun măsuri de prevenție (igiena mâinilor, evitarea contactului cu persoane infectate). 

Când să mergi la medic

Este important să te adresezi medicului dacă tu sau copilul tău vă confruntați cu tuse severă, persistentă și dificil de controlat. De asemenea, se recomandă consultația medicală dacă tusea este însoțită de:

  • Episoade de vărsături;
  • Un zgomot ascuțit sau gâfâit în timpul inspirului;
  • Febră;
  • Durere în piept în timpul tusei sau respirației.

Totodată, este indicat să contactezi medicul dacă copilul tău:

  • Nu a fost vaccinat împotriva pertussis sau nu are toate dozele la zi;
  • A luat contact cu o persoană diagnosticată cu tuse convulsivă;
  • Prezintă dificultăți de alimentare și vărsături repetate după mese.

Apelează numărul unic de urgență 112, dacă apar dificultăți de respirație, pauze respiratorii sau colorarea albăstruie, gri ori violacee a buzelor și a pielii. Acestea pot fi semnele unor complicații grave.

Sugarii și copiii mici prezintă un risc mai ridicat de complicații, cum ar fi:

  • Pneumonie;
  • Leziuni cerebrale;
  • Convulsii;
  • Deshidratare și malnutriție;
  • Infecții la nivelul urechii;
  • Sângerări nazale;
  • Insuficiență respiratorie și oprirea respirației.

În cazul adulților și adolescenților, complicațiile posibile includ:

  • Fracturi costale;
  • Hernie abdominală;
  • Pierdere nedorită în greutate;
  • Leșin;
  • Incontinență urinară.

Potrivit Mayo Clinic, în cazul bebelușilor sub 6 luni, complicațiile pot pune viața în pericol. De asemenea, Cleveland Clinic menționează că riscul de complicații severe și deces este cel mai ridicat în cazul sugarilor care:

  • Nu au fost vaccinați împotriva pertussis (sau a căror mamă nu a fost vaccinată pe durata sarcinii);
  • Sunt imunocompromiși;
  • Se confruntă cu astm sever.

Tratamentul pentru tuse convulsivă

Tratamentul tusei convulsive se stabilește de către medic și include administrarea de antibiotice. Acestea acționează asupra bacteriei care provoacă infecția și pot reduce transmiterea bolii. 

Antibioticele nu ameliorează în mod direct tusea. Totuși, atunci când tratamentul este început devreme, înainte ca accesele intense de tuse să se instaleze, simptomele pot fi mai ușoare. 

De asemenea, sugarii și persoanele cu forme severe sau complicații pot necesita spitalizare și monitorizare.

Pe lângă respectarea tratamentului recomandat de medic, îngrijirea presupune:

  • Odihnă;
  • Hidratare adecvată;
  • Folosirea unui umidificator;
  • Evitarea factorilor iritanți (fum de țigară, praf);
  • Alimentație echilibrată, bazată pe mese cu volum mic (pentru prevenirea vărsăturilor).

Prin urmare, tusea convulsivă poate avea consecințe serioase asupra sănătății și poate pune viața în pericol în special în cazul sugarilor. Adresează-te medicului cât mai curând pentru tratament, dacă apar manifestările specifice. Pentru a preveni cu succes infecția, discută cu specialistul privind schema recomandată de vaccinare.