Tot mai mulți tineri suferă de burnout, spune un psihiatru. Cum ar trebui să intervină angajatorii
Ioana Silion, medic primar psihiatru, a explicat pentru News.ro că tot mai multe persoane tinere ajung la cabinet cu simptome de burnout.
Oamenii își neglijează viața personală și socială pentru că sunt acaparați foarte mult de muncă, potrivit News.ro.
Ajung în stare de epuizare fizică, nu mai fac față solicitărilor de la serviciu, își schimbă comportamentul, devin irascibili și nu se mai pot odihni noaptea, spune medicul.
Schimbarea locului de muncă și a stilului de viață nu este ușor de făcut. Dr. Silion consideră că angajatorii ar trebui să se preocupe de modul în care angajații primesc sarcini:
„În funcție de tipologia fiecărui om în parte, onboarding-ul se poate face astfel încât fiecare să primească de lucru atât cât poate face cel mai bine”, afirmă medicul.
„Odată cu venirea companiilor multinaționale în România, sigur am importat bunăstarea din afară, din Vest, dar și problemele aferente acesteia. Sunt tot mai mulți tineri care se prezintă la cabinet pentru simptomatologie complet nespecifică, nu-și dau seama ce se întâmplă cu ei, sunt dezorientați, observă o modificare a comportamentului lor pentru că fac comparație cum erau înainte și cum sunt acum.
Oamenii nu-și dau seama când ajung să aibă nevoie de ajutor de specialitate, tocmai pentru că sunt angrenați în activitatea profesională atât de mult încât își neglijează viața personală, viața socială. Se instalează lent, insidios, în timp, în luni de zile, chiar ani, la unii care sunt mai toleranți și care duc, au o reziliență mai bună.
Apare modificarea comportamentului; acesta este punctul în care, într-adevăr, oamenii au nevoie de ajutor de specialitate. Când spun „modificare a comportamentului”, mă refer la stare de fatigabilitate, senzația de neputință, de presiune, tot timpul rămâne în urmă cu activitățile, nu mai are timp de nimic, are senzația că timpul nu-i ajunge, deși productivitatea scade, este iritabil, devine irascibil, reactiv, intră în conflict, se ceartă cu colegii, cu șefii, cu rudele acasă, nu se mai dedică activităților casnice”, a explicat medicul.
Tulburările de somn sunt prezente în burnout. Pentru a se putea odihni noaptea și a funcționa în timpul zilei, oamenii apelează la mai multe substanțe, printre care alcool, cafea, băuturi energizante. „Este un cerc vicios în care, odată intrat, este greu să îți dai seama că ai nevoie de ajutor”, afirmă Dr. Silion.
„Una dintre consecințele epuizării este insomnia sau hipersomnia. Atunci când un om nu poate dormi, atunci începe să-și pună întrebări și să caute soluții pentru a putea funcționa mai ușor. Cei mai mulți recurg la substanțele pe care le au la îndemână: alcool, pentru a se seda și a putea adormi; recurg la cafea în cantitate mare, la țigări multe, la dulciuri, băuturi energizante pentru a se stimula și a putea funcționa în timpul zilei.
Recurg la sedative pentru a putea adormi. Este un cerc vicios în care, odată intrat, este greu să îți dai seama că ai nevoie de ajutor. Cea mai importantă este prevenția. E ușor să spunem, pentru că nicio companie nu poate să recunoască și nici nu are cum: locurile de muncă sunt suprasolicitante și „asta e, nu avem ce face, lumea are nevoie de bani și muncește”.
Schimbarea stilului de viață este o altă metaforă despre care se vorbește. Nu se poate întotdeauna să-ți schimbi stilul de viață, schimbi locul de muncă, dar peste tot apar lucruri care pot să ducă la epuizare; e în funcție de tipologia fiecărui om în parte”, a precizat medicul.
Ce ar trebui să facă angajatorii, în opinia doctorului
„Ar trebui făcut un proces de onboarding (n.red. – proces prin care angajatorul se asigură că noul angajat înțelege rolul pe care îl ocupă în firmă și politica acesteia) mult mai elaborat și centrat pe tipologia fiecărui om în parte. Pentru că sunt oameni care sunt independenți și lucrează singuri și pot să-și desfășoare activitatea independent, care pot lucra de acasă, de exemplu, și sunt alte persoane ezitante, dependente, anxioase, care au nevoie să aibă tot timpul pe cineva în spatele lor care să-i ajute să le confirme că e bine ce au făcut, să nu aibă mai multe taskuri deodată pentru că nu se descurcă, nu se pot concentra la mai multe activități deodată. În funcție de tipologia fiecărui om în parte, onboarding-ul se poate face astfel încât fiecare să primească de lucru atât cât poate face cel mai bine”, a spus medicul.
Burnoutul, de la simptome la tratament
„Ar trebui sănătatea mintală să fie conștientizată mult mai bine și să lăsăm tabuurile la o parte, astfel încât oamenii să aibă curaj să spună când au nevoie de ajutor”, a atras atenția medicul.
„Se tratează simptomatic. Burnoutul este un sindrom, se referă strict la o deteriorare a afectivității, din cauza condițiilor de muncă, a epuizării emoționale. Simptomatic se tratează, nu avem alte resurse de a trata; se tratează insomnia sau anxietatea pentru că ajung oamenii să aibă o groază că trebuie să meargă la serviciu, să le fie groază că trebuie să intre în ședințe, că trebuie să se apuce de treabă și pur și simplu e o stare de paralizie, se mobilizează cu dificultate și, sigur, apar consecințe din cauza productivității scăzute.
Se tratează tulburările afective, se retrag social, nu mai pot să interacționeze, își caută orice scuze să nu se ducă la serviciu, își iau concedii medicale sau unii își dau demisia și renunță fără să aibă un alt loc de muncă. Se tratează cu antidepresive, cu anxiolitice, cu tratament specific la pacienții care au insomnii și tulburări de comportament din cauza privării de somn.
Ar trebui sănătatea mintală să fie conștientizată mult mai bine și să lăsăm tabuurile la o parte, astfel încât oamenii să aibă curaj să spună când au nevoie de ajutor de specialitate, când sunt obosiți, să nu mai fie repeziți, să nu fie priviți ca niște persoane incapabile, care nu sunt în stare, nu le duce mintea, nu sunt destul de puternice.
Oamenii trebuie să aibă un loc, un specialist căruia să-i spună ce li se întâmplă, ce simt, fără să suporte consecințe la locul de muncă.
Pentru că, de regulă, așa se întâmplă: cei care nu fac față sunt dați la o parte. Și de aici vine această dorință de a performa din ce în ce mai bine, de a face multe lucruri, de a se implica în multe proiecte pentru a demonstra că este bun. Cine are acces, recurge la substanțe care să-i ajute să funcționeze non-stop, ceea ce este imposibil: sedative pentru a putea dormi și/sau substanțe stimulante, excitante, care să-i ajute în timpul zilei să funcționeze.
Apare această alternanță de substanțe: seara sedative, dimineața stimulante, tocmai pentru a putea funcționa și să mențină competitivitatea crescută care se regăsește în ziua de astăzi la locul de muncă”, a declarat pentru News.ro Dr. Ioana Silion, medic primar psihiatru.
