STUDIU: Un test de sânge pentru sindromul oboselii cronice a dovedit o acurateţe de 91%

61574426

Poate dura ani de zile pentru ca persoanele care trăiesc cu sindromul oboselii cronice (cunoscut şi sub numele de encefalomielită mialgică sau ME/CFS) să primească un diagnostic oficial, iar acestea sunt dintre cele norocoase.

Experţii sugerează că până la 91% dintre persoanele din Statele Unite rămân nediagnosticate, trăind fără sprijin medical pentru o afecţiune care le răpeşte energia, puterea de concentrare a creierului şi o viaţă lipsită de griji, scrie News.ro.

Aceste statistici s-ar putea însă îmbunătăţi în timp, cu ajutorul unui test de diagnosticare nou dezvoltat. Dacă testul de sânge va furniza rezultatele dorite şi în studii mai ample, care urmează după studiul pilot, atunci ar putea fi utilizat în diferenţierea ME/CFS de alte boli, cum ar fi fibromialgia, boala Lyme cronică şi Covid prelungit.

Sindromul de oboseală cronică este încă privit cu scepticism de mulţi profesionişti din domeniul medical, fără opţiuni de tratament eficiente sau o patologie clară.

În ce constă testul

Acum, o echipă de oameni de ştiinţă condusă de Universitatea Oxford a publicat rezultatele preliminare ale unui studiu pilot pentru un test bazat pe celule sanguine, care poate face diferenţa între persoanele neafectate şi cele cu sindrom de oboseală cronică cu o precizie de 91%.

„Diagnosticul timpuriu le-ar permite pacienţilor să îşi gestioneze mai eficient afecţiunile, şi ar putea duce la noi descoperiri în ceea ce priveşte căile bolii şi dezvoltarea de tratamente”, spune Jiabao Xu în cercetarea publicată în revista cu acces liber, Advanced Science.

Testul de sânge face diferenţa între proprietăţile unui tip de celule sanguine numite celule mononucleare din sângele periferic (PBMC) la persoanele cu şi fără ME/CFS, folosind o tehnică numită spectroscopie Raman şi un instrument de inteligenţă artificială (AI).

Studiile anterioare au sugerat că celulele PMBC de la persoanele cu ME/CFS au o funcţie energetică redusă, rezultate care se potrivesc cu o teorie emergentă conform căreia afecţiunea este una cauzată de o producţie deficitară de energie.

Pornind de la studiul pilot şi de la cercetările care sugerează că celulele PBMC sunt perturbate în ME/CFS, echipa a testat noua abordarea de diagnosticare pe aproape 100 de persoane: 61 de persoane cu ME/CFS, 16 controale sănătoase şi 21 de persoane cu scleroză multiplă, o tulburare autoimună care are multe simptome similare cu ME/CFS.

Echipa a profilat mai mult de 2.000 de celule din 98 de mostre de pacienţi, analizând vibraţiile moleculare ale celulelor individuale.

Spectrele rezultate, foarte asemănătoare cu cele pe care astronomii le folosesc pentru a observa compoziţia chimică a stelelor, reflectă schimbările în nivelurile de metaboliţi intracelulari produşi atunci când celulele metabolizează combustibilul.

Ce au identificat specialiștii

Echipa observat diferenţe metabolice clare între pacienţii cu ME/CFS şi cele două grupuri de control.

Aplicând algoritmul de AI, testul a putut clasifica cu acurateţe 91% dintre pacienţi şi a putut chiar face diferenţa între pacienţii cu ME/CFS uşoară, moderată şi severă cu o acurateţe de 84%.

Studii suplimentare pentru a valida rezultatele în cohorte mai mari vor necesita ceva timp.

Echipa speră că noua metodă depăşeşte problemele pe care alţi cercetători le-au întâmpinat în ceea ce priveşte procesarea probelor.

Cu toate acestea, spectroscopia Raman cu o singură celulă nu este uşor disponibilă în laboratoarele de diagnosticare certificate.

Teste similare bazate pe celule sanguine care utilizează diferite tehnici analitice s-au dovedit a fi promiţătoare şi în studii anterioare.

Un număr impresionat de oameni așteaptă un diagnostic

În 2019, oamenii de ştiinţă de la Universitatea Stanford au publicat rezultatele unui studiu pilot asupra unui test care analizează celulele PBMC, însă de atunci nu s-a mai auzit nimic despre progresele acestuia. (Membrii echipei de la Stanford îşi continuă studiile privind ME/CFS).

Între timp, un număr incalculabil de persoane care trăiesc cu ME/CFS încă aşteaptă un diagnostic şi opţiuni de tratament adecvate, bazate pe dovezi.

Autorii recentului studiu speră că acest lucru se va schimba în curând cu noul test, care indică schimbări biologice detectabile care limitează energia şi alterează viaţa persoanelor care se confruntă cu acest sindrom.

Articol recomandat de sport.ro
Pică transferul la Real Madrid? Iubita l-a dat de gol
Pică transferul la Real Madrid? Iubita l-a dat de gol
Citește și...
Ce lucruri surprinzătoare se întâmplă în organismul nostru când privim un apus de soare

Apreciate în primul rând pentru frumusețea lor, apusurile și răsăriturile de soare pot avea un impact semnificativ asupra stării noastre de bine. 

Studiu: Statul jos mai mult de 30 de minute ar putea crește riscul de cancer. Medicii recomandă pauze de mișcare frecvente

Un studiu, citat de The Guardian, sugerează că inactivitatea mai mult de o jumătate de oră pe zi creşte riscul de deces din cauza cancerului.

Primul ghid din România pentru comunicarea veștilor proaste. Medicii sunt învățați cum să transmită diagnostice grave

Din lipsă de timp sau de empatie, unii medici nu se pricep să le comunice pacienților că au o problemă gravă de sănătate. Iar bolnavii pot fi afectați și mai mult. Abia acum, în universitățile de medicină, se extind cursurile de comunicare.

Recomandări
Donald Trump și-a trecut în declarația de avere proiectul Trump Tower din Cluj-Napoca. 927 de pagini de bunăstare | DOCUMENT

Donald Trump și-a trecut în declarația oficială de avere proiectul Trump Tower din Cluj-Napoca, pe care compania sa de dezvoltare imobiliară urmează să-l ridice în orașul transilvănean. Trump are o avere totală estimată la 6,5 miliarde de dolari.

Câți bani au strâns românii în Pilonul 3 de pensii facultative. Contribuția medie este de 167 lei/lună

Fondurile de pensii facultative (Pilonul 3) aveau active în valoare de 8,4 miliarde de lei, la finalul lunii mai 2026, în creştere cu 38% comparativ cu nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului anterior, conform ASF.

Ce mesaj a transmis, de Ziua Justiției, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătoarea Lia Savonea

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătorul Lia Savonea, a transmis, duminică, un mesaj de Ziua Justiţiei, în care a afirmat că astăzi, mai mult ca oricând, trebuie apărată independenţa reală a judecătorului.