Bolnavii mor așteptând să fie tratați. Spitalele rămân fără bani pentru pacienți după ce plătesc salariile și facturile
Cu bugetele tăiate, medicii din spitale spun că nu mai pot ajuta oamenii. Unii pacienți mor așteptând pe liste interminabile să primească dreptul la tratament. Banii nu ajung deloc, ori vin prea târziu.
În mai puțin de un an, la Casa Națională de Asigurări de Sănătate au fost trei șefi. Problemele însă au rămas aceleași.
O femeie cu anevrism cerebral - o problemă gravă a creierului - a stat doi ani pe lista de așteptare, povestește fiica ei, pentru a primi intervenția de care avea nevoie. Din păcate, anevrismul s-a rupt, iar medicii nu au mai putut să o salveze. Avea doar 57 de ani.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Bani pentru tratarea acestor afecțiuni cerebrale vin de la Casa de Asigurări de Sănătate, dar atât timp cât anevrismele nu sunt rupte, pacienții nu sunt considerați o urgență. Însă, dacă nu sunt tratate la timp, problemele se pot agrava și pot duce inclusiv la deces, ca în cazul acestei femei.
Într-un spital nu sunt materiale pentru tratarea anevrismelor cerebrale. Casa de Sănătate a dat 44.000 de lei pentru două luni, în condițiile în care tratarea unui singur pacient poate trece de 20.000 de lei, iar pe lista de așteptare sunt zeci de paicenți. La nivel național listele sunt mult mai lungi.
Răzvan Stăciulescu, șeful secției de Radiologie Intervențională: „Este una dintre cauzele de moarte subită - anevrismul cerebral rupt. Sunt sute de pacienți care se adresează centrelor și care așteaptă - pot aștepta luni, pot altepta ani. Intervențiile pe care le facem noi nu trebuie considerate a fi scumpe. Vorbim de pacienți relativ tineri, care se pot reîncadra în muncă, pot avea o viață absolut firească și să plătească impozite”.
Lipsa de finanțare blochează activitatea din spitale
Sunt afectați pacienții cu probleme cardiace, cu hepatită, ori cei care au nevoie de intervenții pe ortopedie. Au scăzut bugetele inclusiv la unitățile de primiri urgențe. Tot mai des oamenii sunt trimiși să își cumpere medicamente.
Dorel Sândesc, managerul Spitalului Județean Timișoara: „Situația actuală a finanțărilor afectează cel mai grav spitalele mari, culmea, spitalele strategice. Memoriile noatre au fost acceptate ca reale. Singurul lucru concret care s-a făcut a fost schimbarea șefilor de la Casă. Avem în mai puțin de un an trei șefi la Casă”.
Valeria Herdea, președinte CNAS: „Cheltuielile cu materiale, cu tot ceea ce înseamnă menținerea actului medical, au crescut. Să nu uităm că există și inflație”.
Reporter: Au scăzut bugetele spitalelor?
Valeria Herdea, președinte CNAS: „Mangerii spun că au scăzut. Noi avem undeva 6% din PIB, mi-aș dori și eu undeva la 12-14%, ca să nu mai fie această discuție”.
Bugetul Casei de Naționale de Asigurări de Sănătate este în acest de an de 62 de miliarde de lei, pentru public și privat. În cazul spitalelor de stat, din banii primiți se plătesc salariile medicilor, facturile și după aceea vin nevoile pacienților.