Insectele, o obişnuinţă în meniurile restaurantelor din România. Resursele planetei, pe cale de dispariţie

×
Publicitate

Greieri, lăcuste, viermi, şi molii, oricât ne-ar fi de greu, nu ar strica să ne învăţăm cu ideea că vom ajunge să mâncăm şi aşa ceva.

Organizaţia mondială de agricultură şi alimentaţie face demersuri că insectele să devină o obişnuinţă în meniurile restaurantelor.

Potrivit experţilor, ele reprezintă o sursă bogată de proteine, iar măsură este necesară pentru că resursele de hrană ale planetei dispar văzând cu ochii. La fel de adevărat este că până vor ajunge să încerce nişte greieri pane, românii au nevoie de timp şi de multe campanii de informare.

Muscă de casă, molia de fagure, molia de mătase, câteva specii de lăcuste şi mai multe tipuri de viermi, acestea sunt insectele pe care specialiştii vor să le introducă în alimentaţia românilor. Nu de mâine, ci treptat.

NASTASIA BELC, IBA: "Trebuie să te obisnuesti cu ideea. Se poate începe, să zicem, cu o făină proteică, care poate fi adaos în diferite alte alimente, dacă nu ne place să vedem aceste insecte în formă lor. Întâi să fie ascunse".

Autorităţile europene iau aceste măsuri pentru că până în 2050 populaţia lumii va ajunge să numere peste 9 miliarde de suflete iar resursele de hrană de acum, nu vor satură pe toată lumea.

Parlamentul European a avizat introducerea insectelor în alimentaţie din 2016. Acum, reprezentanţii Organizaţiei mondială de agricultură şi alimentaţie, sub egida ONU, caută soluţii pentru că acest tip de proteină să fie cât mai răspândită, chiar dacă în Europa gândacii nu sunt văzuţi cu ochi buni în farfurie. Totuşi, au apărut restaurante cu astfel de preparate în ţări precum Belgia şi Olanda.

Angelina Jolie, de pildă, n-a făcut un secret din faptul că le da copiilor săi greieri prăjiţi, pe care îi mănâncă, spunea ea, de parcă ar fi pufuleţi.

La nivel global peste două miliarde şi jumătate de oameni manaca deja gândăci şi viermi. Noi respingem ideea, aşa cum alte popoare nu ar acceptă în farfurie şorici sau urechi de porc.

Şi totuşi, există dovezi că, în timp, oamenii se învaţă cu orice prin expunere treptată. Aşa s-a întâmplat, de exemplu, cu fructele de mare, considerate acum delicatese.

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Testare gratuită și rapidă, în Capitală, pentru a afla dacă sunteți infectat cu hepatita C

Până marți seară, cine ajunge în Piaţă Unirii sau la Obor, în Capitală, poate afla pe loc dacă sunt infectaţi cu virusul care provoacă hepatită C.

Bărbat din Cluj, salvat de soţie. I-a dăruit un rinichi soţului de ziua copilului lor

Viaţa unui bărbat din Cluj a fost salvată la Brașov de soţia lui, care i-a donat un rinichi. Intervenţia chirurgicală a avut loc vineri la Centrul de transplant renal „Giiles Mentha” din cadrul Spitalului Sf. Constantin din Brașov.

Reconstrucţie de penis în premieră, cu ţesut de pe antebraţ. Organul i-a fost amputat în somn de iubită

O echipa de medici din Bucureşti a făcut o reconstrucţie de penis unui pacient de 33 de ani. Chirurgii au folosit chiar ţesut din antebraţul lui.

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.