Imensă resursă de apă termală, în nordul Bucureștiului, pe un teren abandonat. „Tot ce este aici nu are stăpân”
Deşi România are o treime dintre izvoarele termale şi minerale ale Europei, nu reuşim să exploatăm această comoară.
Zona de nord a Bucureștiului, de exemplu, ascunde o cantitate importantă de ape sulfuroase, doar că terenurile sunt abandonate de zeci de ani ori au un statut incert.
Potrivit cercetătorilor, aceste ape minerale au calităţi similare cu cele ale apelor din staţiunile balneo cunoscute.
O construcţie de metal ruginită, unde au crescut copacii, iar buruienile sunt atât de mari, încât o depăşesc în înălţime. Aşa arată staţiunea balneară din Nordul Bucureştiului, în spatele Pieţei Presei. Baza de tratament a fost construită în anii '80, însă cum nimeni nu s-a mai ocupat, nu au mai fost făcute investiţii în zonă, iar locul a rămas părăsit. Localnicii de aici spun că oamenii străzii mai vin din când în când şi îşi caute adăpost.
Zona, aflată pe şoseaua Străulești, ascunde o imensă resursă de apă termală. Potrivit cercetărilor făcute în urmă cu mai bine de 40 de ani, izvoarele de aici au calităţi terapeutice pentru afecţiuni reumatice. Apa este a statului român, însă terenul se află în proprietatea unei firme care a intrat în faliment.
Localnic: „Aici sunt nişte izvoare termale. Știu că acum se judecă, tot ce este aici nu are stăpân, se judecă”.
Comoara din nordul Bucureştiului a fost descoperită după ce s-au făcut zeci de foraje.
Stratul de apă termală se întinde pe o suprafaţă care începe de la Casa Presei Libere, trece prin Otopeni, Baloteşti şi ajunge la Snagov. Dimensiunile exacte pot fi stabilite doar dacă se fac noi săpături.
Licenţele de explorare sunt date de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, însă deşi au fost organizate licitaţii, pentru zona de Nord a Bucureştiului nu au existat persoane dispuse să investească sau să cedeze terenul.
Lucian Mirescu, cercetător la Institutul de Balneologie: „Sunt ape minerale cu temperatură mare şi sulfuroase. Sunt nişte ape care se asemăna foarte mult din punct de vedere al compoziţiei cu apele de la Călimăneşti, Căciulata şi din alte zone. Am făcut un studu comun şi am săpat o sondă care a debitat apa sulfuorasa asemenatoare cu cea de la Călimăneşti”.
Constantin Munteanu este cercetător la Spitalul Bagdasar Arseni şi are în plan să contruiască alături de specialişti o bază de cercetare pentru izvoarele termale.
Constantin Munteanu, cercetător, preşedintele Asociaţiei de Balneologie: „Nu există la acest moment o infrastructură care să răspundă nevoilor moderne de cercetare. Dacă ne referim doar empiric la ceea ce înseamnă ca atare resurse naturale, ar trebui să identificăm mecanismele biologice, să vedem cum anumite ţinte moleculare răspund la anumite componente ale apelor minerale. Din nămol sunt cercetări de ultimă actualitate legate de rolul hidrogenului sulfurat”.
Singura investite majoră în folosirea apei termale a fost făcută în Baloteşti, unde fuctioneaza cel mai mare complex de relaxare din Europa.
