Cozmin Mihai, psihiatru, despre riscul de sinucidere în pandemie: „Familia și prietenii sunt primii salvatori”!!!
Dr. Cozmin Mihai, medic specialist psihiatru, a publicat un text despre cei care decid să își încheie viața în această perioadă pandemică, după ce o studentă la Medicină din Iași s-ar fi sinucis săptămâna trecută.
IATĂ TEXTUL INTEGRAL:
Am traversat o perioadă grea și încă nu am încheiat-o. Perioada aceasta pandemică și-a pus amprenta asupra psihicului nostru, sănătatea multora având de suferit. Restricționarea, izolarea și impunerea atâtor reguli stricte au influențat starea psihică a oamenilor. Peste toate acestea, frica de infectare personală cât și a celor dragi cu noul virus au reprezentat motive serioase pentru care sănătatea psihică a multora a avut de suferit.
Familia și prietenii - primii salvatori
Cei apropiați reprezintă primii diagnosticieni pentru ruda sau pentru prietenul lor. La primele semne de schimbări comportamentale, de tulburare psihică, aceștia pot da mai departe semnalul de alarmă pentru ajutorul celui aflat în suferință. Starea depresivă, fără chef de viață, fără a simți nicio plăcere, tristețea nesfârșită, ștergerea zămbetului, plânsul și în unele cazuri, gândurile negre împărtășite sau nu cu cei din jur; reprezintă primele semne că situația se poate agrava și că este nevoie de un consult psihiatric.
Pe lângă toate acestea, frica continuă și îngrijorările excesive, incontrolabile, care se regăsesc în tabloul anxietății pot însoți simptomele depresive. Atacurile de panică își pot face și ele simțite prezența printr-o teamă intensă, de necontrolat, cu palpitații, neliniște, în care inima își crește ritmul înspăimântător, transpirații, slăbiciune, greață, amețeli, simptomele acestea putând varia de la o persoană la alta. Insomniile de adormire, în care ne este foarte greu să adormim la ora potrivită, cele mediene în care somnul își întrerupe activitatea sau cele terminale în care ne trezim mult mai devreme decât ne-am dori, adesea însoțesc acest tablou pandemic. Pe lângă toate acestea, se pot strecura și suspiciunea, interpretativitatea, calea spre o psihoză pandemică fiind una destul de scurtă.
Simptomatologia psihiatrică în absența tratamentului își oprește cursul firesc de evoluție în cazuri restrânse iar de cele mai multe ori, aceasta își face mendrele curgând în cascadă și acaparând în drumul ei mai multe simptome. Aceste simptome se închistează, se cronicizează și formează tulburările psihice pe care numai un specialist le poate trata.
Așadar, toți cei aflați în această situație în care simțiți că nu vă mai puteți gestiona unele dintre problemele descrise mai sus, cereți ajutorul unui specialist. Conștientizarea și adresabilitatea către un psihiatru reprezintă primul pas spre vindecare.
Eliberarea sufletească precum o spovedanie în cabinetului unui specialist este foarte importantă și reduce tensiunea acumulată în perioada stresantă. Pe mai departe, este treaba specialistului în sănătatea mintală de a rezolva și de a readuce la realitatea de altădată pe cel aflat în suferință.
Cât privește ajutorul celor din jur, acesta poate fi unul primordial de cele mai multe ori. Persoana aflată în suferință psihică poate nu își mai găsește resursele necesare de a cere ajutorul sau poate nici nu mai crede că este posibil vreun ajutor în situația sumbră și dezolantă a sufletului său.
Suicidul – epuizarea ultimei speranțe
Ultimul stadiu ireversibil al unui episod psihic este suicidul. Atunci când simți că nimic nu se mai poate face, că toate ieșirile s-au închis și labirintul sufletesc nu îți mai dă niciun semn de rezolvare, gândurile negre se aștern peste mintea ta și nu îi mai dau scăpare. Poți vedea asta ca pe o eliberare și ca pe un stadiu de încheiere al tuturor conflictelor cu viața. Dar suicidul nu reprezintă drumul cel bun, ci însumează toată durerea și chinul pentru cei dragi, pentru familie și pentru victimă. Viața ne este dată să o trăim și să o înfruntăm cum se cuvine atunci când este cazul.
Fragilitatea emoțională a unora dintre noi reprezintă punctul de plecare al leziunilor sufletești. Incapacitatea de a face față într-o lume crudă și incapabilă de a înțelege neputința și lipsa capacității de a răzbate, îi face pe unii dintre noi să îngenuncheze în fața vieții. De multe ori dezinteresul celor din jur de a asculta și de a oferi ajutor, absența unui prieten salvator, face ca drumul rezolvărilor să se fractureze mult prea devreme. Un gol imens lăsat în urmă, plecarea unei persoane care putea să facă bine și să întregească umanitatea acestei țări, toate se sfârșesc și tot ce rămâne este durere și dezamăgire.
Simptomatologia psihiatrică prinde rădăcini în perioada pandemică și de aceea este bine să conștientizăm că a fost și încă mai este o perioadă mult încercată pentru noi. Dacă vreunul dintre noi nu reușește să parcurgă această perioadă de unul singur, este indicat să ceară ajutorul și să își ofere o șansă la viața de altădată.
Ruminațiile autolitice și tentativele de suicid pot fi rezolvate și se poate preveni astfel stadiul ireversibil despre care v-am scris. Consultul unui specialist, un tratament adecvat și o terapie de durată reprezintă rețeta vindecării. Cereți ajutorul și nu lăsați gândurile negre să vă schimbe viața.
.webp)
