Un studiu american, desfășurat pe parcursul a zece ani, arată că pacienții care au urmat această intervenție au avut și mai puține spitalizări și prezentări la urgență, comparativ cu cei care au primit îngrijirea obișnuită. Rezultatele sugerează că alimentația ar putea avea un rol important în încetinirea agravării bolii renale, scrie news.ro.

Rezultatele au fost prezentate joi, la congresul Societății Americane de Nefrologie (ASN), Kidney Week 2026, care se desfășoară în perioada 22–25 octombrie, la Denver, Statele Unite, potrivit unui comunicat al societății medicale.

Ce au descoperit cercetătorii despre alimentația pacienților cu boli renale

Cercetarea a inclus 108 adulți cu boală cronică de rinichi în stadiul 3 și acidoză metabolică, o complicație caracterizată prin acumularea excesivă de acizi în organism, ca urmare a reducerii capacității rinichilor de a-i elimina.

Participanții, care nu aveau diabet zaharat, au fost repartizați aleatoriu în trei grupuri egale, fiecare cu 36 de persoane.

Primul grup a primit fructe și legume în cantități calculate pentru reducerea la jumătate a încărcăturii acide provenite din alimentație. Al doilea grup a primit bicarbonat de sodiu administrat oral, un tratament utilizat pentru corectarea acidozei metabolice, iar al treilea a continuat îngrijirea medicală obișnuită.

Pacienții au fost monitorizați anual, timp de zece ani, pentru evaluarea evoluției bolii renale și a necesității tratamentului de substituție a funcției rinichilor.

De câți pacienți a fost nevoie de dializă după zece ani

După zece ani, numai patru dintre cei 36 de pacienți care au primit fructe și legume au ajuns să necesite dializă, comparativ cu 16 dintre cei 36 de pacienți care au primit îngrijirea obișnuită.

În grupul tratat cu bicarbonat de sodiu, 14 dintre cei 36 de participanți au ajuns să necesite dializă.

Rezultatele indică o diferență importantă între grupuri, în favoarea intervenției alimentare. Totuși, cercetarea nu demonstrează că fructele și legumele pot preveni dializa în toate cazurile de boală cronică de rinichi.

Diferențe importante au fost observate și în privința utilizării serviciilor medicale.

În grupul care a urmat intervenția alimentară au fost înregistrate 14 spitalizări, comparativ cu 64 în grupul îngrijirii obișnuite. Numărul prezentărilor la serviciile de urgență a fost de 20, comparativ cu 88. Aceste cifre reprezintă numărul evenimentelor medicale înregistrate pe parcursul monitorizării.

În schimb, tratamentul cu bicarbonat de sodiu nu a fost asociat cu diferențe semnificative statistic față de îngrijirea obișnuită în privința acestor rezultate.

Potrivit rezumatului oficial al studiului, intervenția alimentară a fost asociată și cu o creștere mai lentă a costurilor anuale ale îngrijirilor medicale, fără diferențe semnificative între grupuri în privința costurilor totale calculate pentru cei zece ani.

Cum ar putea ajuta fructele și legumele rinichii

Cercetătorii consideră că reducerea încărcăturii acide prin consumul de fructe și legume ar putea avea beneficii clinice pe termen lung, inclusiv prin reducerea necesității dializei și a utilizării serviciilor spitalicești.

Rezultatele completează cercetări anterioare care au arătat că intervențiile alimentare de acest tip pot contribui la corectarea acidozei metabolice și la protejarea funcției renale.

Noua analiză oferă date privind evoluția clinică pe parcursul a zece ani, însă studiul a inclus un număr relativ mic de pacienți, toți fără diabet zaharat și diagnosticați cu boală cronică de rinichi în stadiul 3 și acidoză metabolică.

De asemenea, evaluările privind spitalizările și prezentările la urgență au fost realizate ulterior, pe baza datelor colectate în cadrul studiului randomizat. Rezultatele prezentate la congres necesită confirmare în cercetări mai ample.

Autorii subliniază potențialul intervențiilor alimentare în tratamentul bolii cronice de rinichi, inclusiv prin reducerea complicațiilor și a necesității îngrijirilor medicale.

Creșterea consumului de fructe și legume trebuie însă adaptată individual la pacienții cu boală renală, în special la cei cu valori crescute ale potasiului în sânge, și realizată la recomandarea medicului nefrolog.