AVC - o prioritate în politicile de sănătate publică. Rafila: „Avem nevoie de o rețea națională de centre pentru pacienți”

Anca Duma, 35 de ani, pacientă cu AVC, voluntar ALIA: ‘’Sunt o supraviețuitoare a unui accident vascular cerebral hemoragic, care s-a întâmplat în vara lui 2022. Anul trecut spitalele din Bucuresti mi-au fost casă, fiind internată peste 21 de zile atunci când s-a întâmplat. Eu sunt o norocoasă! După toată experiența asta îmi doresc foarte mult să se vorbească mai mult despre AVC, despre semnele acestei boli, cum să le recunoști și ce trebuie să faci, despre faptul că și tinerii pot să treacă prin asta. Avc nu mai e de multă vreme doar o boală a vârstnicilor. E important să facem prevenție.’’

Ovidiu Ionescu, 41 de ani, pacient: ‘’Toți se gândesc că nu li se poate întampla lor asta. Nu am știut, nu am conștientizat, dar m-a durut capul îngrozitor. Am avut o noapte în care nu m-am putut odihni deloc. A doua zi, la prânz, nu mai puteam de durere de cap, și atunci a fost momentul în care am fost dus la spital de către soția mea. Am stat internat 19 zile. Accidentul vascular cerebral mi-a schimbat viața. Am mai multă grijă acum, pentru că am mai primit o șansă. Uitați-vă la mine, sunt super bine. Și sunt recunoascător.’’

‘’Avem nevoie de o rețea națională de centre în care să tratăm pacienții cu AVC.’’

Prezent la evenimentul ‘’Împreună putem fi mai puternici decât un AVC. Prevenim, recunoaștem, tratăm’’, organizat de Asociația ALIA, ministrul sănătății a vorbit despre extinderea rețelei de tratament endovascular. Trei spitale noi au fost incluse în AP AVCac – programul prin care Ministerul Sănătății finațează tratamentul prin trombectomie. Alexandru Rafila a menționat faptul că încă nu avem suficient personal care să realizeze aceste intervenții, dar că în curând va începe un program de pregătire al medicilor în acest sens.

Citește și

Un român s-a însurat cu o prințesă din Africa și a devenit Sultan. Soția lui a venit în România pentru a-l susține în cariera politică

Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, ministrul sănătății: "Pentru a putea trata cât mai eficient, iar eficienţa în cazul accidentului vascular cerebral se referă de cele mai multe ori la rapiditate, e clar că la nivel naţional trebuie să avem o reţea naţională de centre care să poată să facă acest lucru, să trateze cât mai repede pacienţii, fie prin tromboliză, dar mai ales prin trombectomie, o manevră complicată care necesită o pregătire profesională specifică, realizată de radiologi intervenţionişti care nu sunt însă aşa de numeroşi încât să poată să facă funcţionale aceste centre 24 de ore din 24 în toată ţara".

Alexandru Rafila a vorbit și despre un nou program de acțiuni prioritare – AP AVC RECUPERARE, prin care ministerul va aloca bani pentru ca pacienții cu AVC să poată beneficia de reabilitare încă din secții de neurologie.

Prof. Univ. Dr. Cristina Tiu – Președinte Societatea de Neurologie din România: ’’O problemă care cu siguranță va fi luată în calcul în Strategia Națională de Combatere a Bolilor Cardio și Cerebrovasculare este distribuția inechitabilă a medicilor neurologi. Majoritatea sunt concentrați în județul Cluj și în București. De asemenea, ratele de tromboliză, acolo unde avem mai mulți neurologi, sunt mai mari. Rata de tromboliză a crescut. În 2022, la nivel national eram la 6,4%.

Fereastra de șase ore este limitativă (nr. pentru tromectomie), sunt studii și vom avea și noi niște modificări la protocolul national, putem să extindem dincolo de șase ore, dar ne trebuie niște condiții speciale de examinare radiologică a pacientului. Trebuie spus că nu orice accident vascular cerebral poate fi tratat prin trombectomie mecanică. Doar aproximativ 20-25% dintre pacienți sunt eligibili, pentru că trebuie să ai dovada ocluziei unui vas mare, putem să scoatem trombi din vasele principale.

Suntem în curs de a finaliza actualizarea protocolului de tratament intervențional. Societatea de Neurologie a publicat și a tradus manualul ESO, care este un foarte scurt ghid util pentru spitalele cu mai puțină experiență. Așteptăm și suntem, de fapt, parte integrală și contribuim la strategia națională.’’

Prof. Univ. Dr. Cătălina Poiană, președinte Colegiul Medicilor București: ‘’Când discutăm despre tratamentul AVC, suntem conștienți că timpul este esențial. Intervenția rapidă poate face diferența între viață și moarte, între recuperare și dizabilitate. Acest lucru ne aduce la importanța resursei umane, iar, în calitate mea de reprezentant al Colegiului Medicilor din Municipiul București trebuie să subliniez, în contextul tratamentului acestei afecțiuni, importanța dezvoltării resursei umane specializate.

Știm că medicii implicați în managementul AVC-ului sunt puțini, iar în anumite județe, limitrofe Bucureștiului, lipsesc chiar cu desavârșire, ceea ce face foarte complicată încadrarea în acea fereastră critică de patru ore și jumătate în care se poate interveni, iar presiunea se răsfrânge asupra medicilor și unităților medicale din București.

Este imperativ să investim în educație medicală continuă și în formarea specializată în domeniul AVC-ului, pentru a putea oferi pacienților noștri cele mai bune șanse de supraviețuire și recuperare’’

Prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu, șeful Clinicii de Neurologie Spitalul Colentina, prorector UMF Carol Davila București: ‘’În combaterea bolii cerebrovasculare, deci a accidentului vascular cerebral, sunt importante mai multe etape. Extrem de important este tratamentul bolii acute, deci atunci când am făcut un accident vascular cerebral trebuie să ajungem cât mai repede la un spital, într-o fereastră minimă de timp și acolo vorbim în cadrul spitalizării de tratament în acut și subacut, după care vine această etapă la fel de importantă care este cea a neuro recuperării. Ce înseamnă acest lucru? înseamnă că un pacient, în urma unui accident vascular cerebral, are semne neurologice deficite neurologice, că e vorba de hemipareză, hemiplegie, că e vorba de tulburare cognitivă, e vorba de amputare, de câmp, vizual etc. Toate aceste lucruri sunt niște deficite care îl fac pe acel om să nu se poată reintegra în societate. etapa de neuro recuperare, trebuie începută devreme și cât mai aproape de etapa de tratament acut/subacut și de aceea, in perspectiva mea, este foarte util să ai în cadrul secțiilor de neurologie care tratează accidente vasculare cerebrale un astfel de compartiment de neuro recuperare, astfel încât pacientul, odată venit în acut în situația acută, tratat cu toate mijloacele oportune pentru situația acută, el să poată continua recuperarea imediată a acestor deficite neurologice care dau un grad mare de handicap și împiedică reintegrarea în muncă și în societate.’’

Neurologii și neurochirugii vor învăța să facă trombectomii. În luna noimbrie 8 medici vor începe pregătirea, iar cursurile vor dura 1 an.

Prof. dr. Gheroghe Iana, Președinte Societatea de Neuroradiologie și Radiologie Intervențională din România: ‘’În momentul de față, interdisciplinaritatea, asocierea mai multor specialități în rezolvarea unui caz de accident vascular cerebral, este esențială: de la depistarea accidentului vascular cerebral, lanțul de urgență care duce pacientul în Camera de Gardă, neurologul care îl diagnostighează și îl preia ca pacient, radiologul care contribuie la diagnostic și partea finală, în care se decide conduita terapeutică cea mai bună. Putem spune că în momentul de față avem opt centre active de trombectomie, cel mai active fiind Spitalul Universitar de Urgență București. Dacă în 2021, numărul de trombectomii a fost în jur de 310 la nivel national, anul următor am ajuns la aproximativ 420, iar anul acesta trendul este crescător și numărul centrelor, de asemenea. Mai avem de lucru pe partea de prevenție, pentru că prevenția este esențială în accidental vascular cerebral. În momentul de față, rata de trombectomii în România este în jur de 1% din total, față de 5%, rata medie europeană. La acest moment, avem peste 30 de persoane specializate.’’

Dr. Bogdan Dorobâț, medic primar radiologie intervențională SUUB: ’’Accidentul vascular cerebral este principala cauză de dizabilitate în orice societate, inclusiv în România. Și a treia cauză de mortalitate. Problema mare o reprezintă acești pacienti cu dizabilitate. Și o mare parte din ei, mai ales dacă nu beneficiază de tratamentul corespunzător, fie că discutăm de tromboliză pentru o mare parte din pacienți, fie discutăm de trombectomie pentru o treime din pacienți, reușim să salvăm pacienți, reușim să reducem costurile noștri societăți.

Pentru că trebuie să înțelegem, costurile unui pacient cu partea de recuperare după, sunt foarte mari în orice societate civilizată. Și dacă tu reușești să salvezi acești gen de pacienți în primele ore, obții o mare economie, să spunem, ulterior la toată această cheltuială cu recuperarea pacienților, cu faptul că are nevoie de un însoțitor, că poate el nu se mai întoarce în societate, eventual să muncească sau să aibă grijă de un nepot, sau să-l ia de la școală, să-l ducă la școală și să blocheze minim un om lângă el care să aibă grijă. La 1 noiembrie începe prima serie de medici specialiști care să primească atestatul de competență de neuroradiologie intervențională pentru partea de trombectomie. Atestatul este coordonat a domnului profesor George Iana, iar cele 3 centre de pregătire sunt în București (SUUB), în Timișoara și în Târgu Mureș. Vor fi opt medici care se vor pregăti. Nici nu putem pregăti mai mulți, pentru că acești oameni trebuie într-un an de zile să reușească să își facă numărul de proceduri, atât pentru diagnostic, dar și terapeutice. Este destul de dificil, curba de învățare este destul de lungă. Și ceea ce vreau să sublimiez este că această competență este deschisă atât către radiologi, către neurologi, către neurochirurgi, dar și alte specialități.’’

După 2 ani în care s-a specializat în Franța, medicul Răzvan Radu s-a întors în țară pentru a ajuta pacienții cu AVC.

Dr. Răzvan Radu, medic specialist neurolog, competență în neurointervențional SUUB: ‘’Cred că principala diferență dintre sistemul de sănătate din România și cel din Franța rezidă în faptul că au mult mai mulți doctori. Doctori români, pentru că dacă mă uitam la spitalele care tratau accidente vasculare cerebrale în regiunea în care am lucrat eu, erau foarte mulți medici români. Ei au o resursă umană mult importantă în Franța față de România.

În al doilea punct de vedere, pentru că au această resursă umană importantă, au reușit să stabilească niște căi de legătură între spitalele primare și spitalele comprehensive, le spunem noi, cum am fi noi, Spitalul Universitar, unde putem să facem totul pentru un pacient, inclusiv trombectomie, inclusiv tromboliză. Acest lucru face ca pacientul să nu piardă timp și face ca pacientul să meargă tot timpul și să fie pus un diagnostic la cel mai apropiat spital capabil, capabil și să dea trombolize și, ulterior, să-l trimită pentru trombectomie, dacă este cazul, sau să aibă grijă de pacientul pentru care nu este cazul să-l trimită pentru trombectomie, ca să nu supraaglomerăm un spital județean sau un spital universitar.

Și în al treilea rând, bineînțeles că aveau un număr mult mai mare de intervenționiști, de asta este și natura țări. A fost una dintre țările care au dezvoltat această specialitate, și aveau o finanțare care era tot timpul adecvată. La noi s-au făcut pași în acest sens și sperăm să continue așa, și așa o să putem să oferim într-adevăr acest tratament tuturor românilor care vor avea șansa să fie aproape de un centru care poate să efectueze tratament intervențional.’’

Liliana Curea – președinte ALIA: „De când am început activitatea, ALIA – Asociația pentru lupta împotriva AVC este un partener activ atât pentru persoanele care au suferit un AVC, pentru comunitate, dar și pentru autorități.

Susținem dezvoltarea de politici publice de sănătate în privința AVC. Este important că semnalele noastre au început să își găsească răspunsuri în proiecte dedicate acestei patologii și sunt convinsă că doar împreună: medici, pacienți, autorități, jurnaliști, putem identifica nevoile reale ale persoanei cu AVC, astfel încât ele să fie rezolvate. Împreună putem fi mai puternici decat un AVC!” 

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5