În România se vor înființa peste 40 de centre de sănătate mintală și de prevenire a adicțiilor
43 de spitale din toată țara vor organiza centre de sănătate mintală și de prevenire a adicțiilor.
Sunt unități sanitare în care lucrează medici cu experiență pentru unele dintre aceste situații, dar care au nevoie de mai mult personal și de investiții mari în infrastructură.
Cele mai multe funcționează în clădiri vechi, care nu îndeplinesc standardele în care pot fi tratate persoanele cu diverse dependențe.
Spitalul Sfântul Stelian din Capitală este una dintre unitățile sanitare care vor deveni centre de sănătate mintală și de prevenire a adicțiilor. Are 32 de angajați, între care 6 psihologi și 3 medici, iar managerul spune că mai are nevoie de personal specializat pentru a putea îngriji și mai mulți pacienți.
Maria Popescu, manager Sf. Stelian: „Se fac consilieri individuale și de grup, avem întâlniri ale grupurilor terapeutice - narcoticii anonimi, alcoolicii anonimi, desfășurăm activități de ergoterapie”.
În cele 43 de centre vor fi preluați toxicodependenții care până acum erau în tratament în centrele Agenției Naționale Antidrog.
Strategia statului de a-i ajuta pe cei cu adicții nu prevede deocamdată vreo îmbunătățire a felului în care arată aceste centre ori vreun plan elaborat despre programele de recuperare.
Ministrul Sănătății trebuie să elaboreze în perioada următoare un ordin care să reglementeze funcționarea lor.
În Centrul de evaluare și tratament Sf. Stelian din Capitală pot fi internate 45 de persoane dependente de droguri sau cu alte adicții. Aici sunt rezerve cu 1 sau 2 paturi. Unitatea sanitară este în subordinea Primăriei Capitalei, dar funcționează într-o clădire care aparține Ministerului Sănătății și nu a mai fost renovată din 2008.
Autoritățile ar putea lua drept exemplu Spitalul Voila, acolo unde, cu ajutorul unui ONG, spațiul a fost renovat, modernizat, iar terapiile au fost adaptate pentru fiecare pacient în parte.
Irina Minescu, manager Spitalul Voila: „Aici nu e vreun tratament minune, faptul că stă internat și nu consumă în sine este o dezintoxicare a ceea ce el a consumat. Este introdus și într-un program de terapie individuală, cu psihologul, cu medicul psihiatru și terapie de grup. Dezvoltăm acum următoarea parte a Programului de dezvoltare a abilităților lor personale din sfera comportamentală, cum să-și facă o relație sănătoasă, cum să reacționeze la anumite stări emoționale”.
Pe de altă parte, 19 parlamentari propun modificarea legii astfel încât, în anumite situații, să se poată face internarea „nevoluntară” a consumatorilor și dependenților de droguri pentru tratament de specialitate. Proiectul legislativ nu arată însă cine ar urma să ia această decizie.
