Povestea suedezei care a "adoptat" o familie de cersetori romani."Ne-a luat din strada si ne-a bagat la ea in casa!"

Exasperati de situatie, dar si adepti ai teoriei ca toti oamenii au sanse egale, unii dintre nordici au inceput sa ii gazduiasca temporar pe cei care stau cu mana intinsa. Ii primesc in casele lor, le dau o masa calda si incearca sa le gaseasca un loc de munca. Campania "Romania Scandinava" vorbeste astazi despre astfel de exemple, care demonstreaza standardul ridicat de educatie, toleranta si compasiune, regasite in Suedia si Norvegia, state care eliminasera saracia si cersetoria in ultimii 20 de ani.

"Sateau cu mana intinsa la magazinul de langa blocul meu si am vrut sa le ajut, oferindu-le o camera din locuinta mea" - asa isi incepe povestea o tanara suedeaza, dintr-o localitate mica, aflata la nord de Stockholm. A luat acasa doua surori din Dambovita si le-a sugerat sa faca linguri din lemn, in loc sa mai ceara bani pe strazi. Multumite de cazare, ale noastre si-au adus in Suedia si sotii, dar in noile conditii, binefacatoarea lor, are probleme cu vecinii, speriati de valul de infractiuni comise de alti romani.

Suedia gazduieste, neoficial, peste 3.500 sute de oameni fara adapost, de la cersetori cazati in tabere cu rulote si corturi, la cei care dorm prin parcuri si pe sub pasaje rutiere. Iar pentru ca nu mai au loc in marile citadele, incep sa migreze catre oraselele si comunele cu populatie mai restransa. Si trezesc cele mai diverse reactii in randul societatii pe care o invadeaza.

Citește și

Un roman din Bacau si o rusoaica din St. Petersburg traiesc bine in Finlanda. Inca nu lucreaza, dar isi asigura deja viitorul

Gnesta e o comuna aflata in nordul capitalei suedeze, la o ora de mers cu masina. O localitate cocheta, a carei piata centrala e delimitata de cateva blocuri cu doua etaje. Moa Gundemark este o suedeza care locuieste cu chirie intr-un apartament cu patru camere, impreuna cu cele doua fete si un caine, considerat gardianul casei. Si intr-o camera a cazat doi soti romani, veniti dintr-o comuna damboviteana. Initial, Moa a primit in locuinta doar femeia, Georgeta, impreuna cu sora ei, Aurelia.

Moa Gundemark: "Le-am intalnit pe Aurelia Marin si Geta, in fata la magazinul din comuna, si am vorbit cu ele si le-am intrebat unde dorm. Atunci dormeau intr-o tabara, cu multi alti romani, stateau afara, in corturi."

Aurelia si Georgeta cerseau pe jos in fata supermarketului, la fel cum fac alte cateva mii de romance in Suedia. Aurelia are casa intr-o comuna de langa Targoviste, unde are sase copii, din care doar unul este major. Nici ea, nici sotul nu lucreaza, si spun ca traiul din Suedia e singura sursa de venit. Iar Moa face acum parte din familie.

Aurelia Marin: "Prima data m-am speriat, am luat-o pe sora mea cu mine. M-a tinut patru luni... Asa ii zic, ca e sora mea din Suedia. Daca plang eu, plangea si ea, daca ma bucur eu, se bucura cu mine, tot la fel."

Geta spune ca Moa a avut o idee foarte buna cand le-a sugerat sa faca linguri din lemn, pe care sa le vanda. Tanara suedeza le-a spus ca ar putea castiga mai mult, intr-un mod civilizat, fara sa mai stea cu mana intinsa, gest de neconceput in Suedia, unde oamenii sunt obisnuiti ca fiecare sa faca ceva pentru bani.

Geta, imigrant in Suedia: "Ne-a intrebat ce facem noi, la noi acasa, cu ce ne-am ocupat. Si noi am spus ca linguri. A fost ideea ei: "hai sa incercam, hai sa facem". Si am incercat. Am adus de acasa, ca nu aveam sculele necesare la noi... Am avut incredere in ea si atata tot."

Moa lucreaza intr-o banca din localitate si are fotografii din prima saptamana in care le-a gazduit pe cele doua surori romance. Spune ca inca din primele zile fetitele ei blonde au tinut mortis sa doarma in acelasi pat cu musafirele din Romania.

"Acestea (pozele - n.r.) sunt de cand doreau sa doarma in pat cu ele" - spune Moa.

Moa recunoaste si ca problemele au inceput sa apara cand surorile Aurelia si Geta, bucuroase de conditiile oferite, si-au adus si sotii in locuinta. Atunci s-au sesizat vecinii si au alertat proprietarul apartementului. Moa a fost ajutata si de alti suedezi binevoitori din cartier, care i-au luat temporar la ei pe chiriasii romani.

Moa Gundemark: "Avem si in Suedia multi oameni care nu sunt deloc politicosi si nu agreeaza strainii. Sunt oameni care se sperie de cersetori. Am un vecin care a fost foarte suparat ca ei locuiesc aici. Ei sunt atat de recunoscatori si foarte buni. Si iubesc copiii si ma ajuta cu tot in casa, la curatenie, la gatit."

Cele doua surori stau cu randul in Suedia, ca sa nu creeze probleme, dar si ca sa nu piarda locul de cersit de la magazin. Moa i-a platit asta primavara Getei bilet la avion, dupa ce aceasta s-a plans ca i se umfla picioarele in calatoria de trei zile cu autocarul, pana in Romania. Spune ca romanca a imbracat hainele cele mai bune si a zburat pentru prima data.

"Nu am putut trece cu ea prin portile de imbarcare si i-am explicat unde sa mearga, la ce poarta si am privit-o si era speriata, dar si-a tinut cumpatul. Era inghetata de emotie, pe drum, in taxi" - spune Moa.

Problema este ca unii cersetori tradeaza increderea acordata. Suedezii i-au filmat mergand normal, seara, la cumparaturi, desi toata ziua mimau handicapuri fizice, pozand in cazuri disperate, care au nevoie de bani. In Suedia au existat chiar si cersetori batuti si amenintati din pricina mizeriei facute in locurile unde se aseaza. Dovada stau multe filmari pe internet.

E drept ca increderea multor suedezi a fost zguduita de valul de furturi si spargeri, care au loc de cand a inceput invazia imigrantilor de pe strazi. Asta nu inseamna insa ca toti sarmanii sunt rau intentionati.

Moa Gundemark: "Eu merg, de obicei, pe prima impresie pe care mi-o fac oamenii si ei mi-au lasat impresia ca sunt politicosi, foarte modesti si cinstiti. Sunt niste oameni cu care te intelegi usor."

Geta Marin: "Am avut incredere in ea si ea a avut incredere in noi. Ne-a luat din strada si ne-a bagat la ea in casa!"

Povestea tinerei din provincie care a "adoptat" o familie de cersetori a ajuns si in presa nationala din Suedia. O televiziune le-a invitat pe Moa si pe Aurelia sa vorbeasca despre conditiile in care s-au cunoscut. Moa a vorbit despre linguri, Aurelia despre saracia de acasa.

Un ONG din Suedia a initiat un proiect care sa-i includa pe elevii din scoli. Acestia au facut prajituri pe care sa le ofere chiar ei oamenilor fara adapost, odata cu biletele pe care au scris urari si ganduri. Au existat insa si tineri nonconformisti, care au incercat experimente sociale filmate, care au generat discutii aprinse. Au pretins ca noaptea urineaza pe cersetorii care dorm pe strazi, iar reactiile suedezilor nu au intarziat.

Moa Gundemark: "E important sa nu-ti fie frica sa ii intrebi si sa-i cunosti. Si e important sa nu ai oameni saraci in societate. Cred ca este o strategie buna sa ai o societate egalitarista."

Sufocati de miile de cersetori romani care le-au inundat strazile, suedezii vor sa ajute. Cazuri de gazduire temporara sunt relativ putine, fata de valul mare de persoane fara adapost. Sunt gesturi care demonstreaza ca societatile scandinave vor sa fie cucerite prin onoare si demnitate, nu prin tupeu si lipsa bunului simt. Si doar timpul va arata daca sarmanii ajutati vor fi corecti si onesti cu strainii care le-au intins o mana.

Articol recomandat de sport.ro

GALERIE FOTO A spus ”DA!” S-a retras din fotbal acum șapte ani și se căsătorește cu o superbă blondină