Sistemul RETURO, la un an și jumătate după lansare. Județul campion la reciclare selectivă
La un an și jumătate de la debut, Sistemul de Garanție-Returnare a început să schimbe România. A curățat străzile de PET-uri și doze aruncate la întâmplare.
Râurile și lacurile nu mai sunt sufocate de sticle, iar pentru unii, înseamnă un ban în plus. Peste 4,8 miliarde de ambalaje de recipiente din plastic, sticlă sau metal, cu logo-ul „Ambalaj cu garanție”, au fost returnate până acum. De Ziua Mondială a Mediului, urmărim un nou reportaj din Săptămâna Verde, despre un exemplu de bune practici, pornit de la unul dintre cele mai eficiente sisteme de la noi din țară.
Județul Covasna este campion la reciclare selectivă. Se vede cu ochiul liber, pentru că nu mai găsești gunoaie aruncate pe câmpuri sau pe străzi. Toți locuitorii – inclusiv cei de la țară – știu, încă din 2017, cum se aruncă gunoiul.
Localnică: „Sticlă-sticlă, hârtie-hârtie, borcan-borcan. Aduce saci de nailon și bagi în ei ce trebuie și gata. Toată lumea respectă.”
Aici, Returo a venit ca o completare la ceva ce pentru oamenii din Covasna era deja o obișnuință.
Localnică: „Aveam bidoane de trei culori și, selectiv, le aruncam acolo.”
Reporter: Deci sunteți obișnuită cu sistemul!
Localnică: „De mult! Mai ales de când există taxa de mediu!”
Ambrus Jozsef, directorul Sistemului de Management al Deșeurilor în județul Covasna: „Populația a răspuns foarte bine și așa am reușit să avem o captare de 70% din total deșeuri reciclabile puse pe piață în Județul Covasna.”
Reporter: Adică 70% dintre cartonul, plasticul, dozele care se vând către populație, reușiți să le recuperați?
Ambrus Jozsef: „Evident.”
La punctul de gestionare a deșeurilor, acolo unde este dus tot gunoiul din județ, am găsit ordine și disciplină. Văzut de sus, spațiul arată mai degrabă ca un câmp, fără munți de mizerie. La fel stau lucrurile și în stația de sortare.
Ambrus Jozsef, directorul Sistemului de Management al Deșeurilor în județul Covasna:
Reporter: Nu pot să nu sesizez că nu miroase deloc urât aici!
Ambrus Jozsef: „Asta înseamnă că deșeul reciclabil este colectat separat cum trebuie. Asta deja denotă o responsabilitate a populației. Pentru că dacă în loc de deșeu selectiv ar băga deșeu biodegradabil, atunci ar mirosi.”
Lanțul reciclării nu se oprește aici.
Larisa Antal, corespondent PROTV: „În jur de 9.000 de tone de deșeuri biodegradabile se adună, într-un an, din orașele din județul Covasna. Întreaga cantitate este transformată în compost care ajunge să fie pământ de flori ori este vândut, ca atare, către fermieri pentru agricultură.”
La nivel național, sistemul de Garanție-Returnare este cel mai mare și mai eficient mecanism de economie circulară implementat în țara noastră. Până acum, românii au returnat mai bine de 4,8 miliarde de recipiente din plastic, sticlă sau metal, cu logo-ul „Ambalaj cu garanție”. Pentru a sublinia impactul potențial negativ al acestor deșeuri asupra mediului, să ne imaginăm că fiecare ambalaj este o cărămidă: din cele 4,8 miliarde de ambalaje colectate am putea construi peste 40.000 de blocuri cu 10 etaje — echivalentul a circa 4.000 de ansambluri rezidențiale. Un cartier în toată regula.
PET-urile, o sursă de venit
În orașe, oamenii sărmani colectează PET-uri de pe străzi, din coșurile de gunoi sau pur și simplu din intersecții. Mulți îi întreabă pur și simplu pe șoferi dacă nu cumva au ambalaje în mașină. Mai multe PET-uri înseamnă o pâine sau chiar o masă caldă pentru nevoiași.
Tânăr: „Cam 15-16 lei”.
Reporter: Umbli toată ziua?
Tânăr: „Da”.
Reporter: Pe unde umbli?
Tânăr: „Peste tot”.
Reporter: Astăzi cât ai strâns?
Tânăr: „Astea”.
Reporter: Doar atât?
Tânăr: „Da”.
Reporter: Ieri a fost mai bine?
Tânăr: „Da, ieri am făcut 20 de lei”.
Reporter: Ce faci cu bănuții?
Tânăr: „Îmi iau de mâncare.”
Femeie de serviciu care adună sticle: „Am fost sâmbătă pe stadion, să nu se facă mizerie, am adunat toate sticlele și le-am luat și le-am reciclat aici. Am făcut un milion jumate pe sac, că dacă e 50 de bani sticla, am făcut un milion jumate. A doua zi când am fost la muncă, la 16 ore, mi-am luat să mănânc.”
Tânăr: „Le-am strâns din oraș”.
Reporter: Câți bănuți faci?
Tânăr: „40-50 de lei”.
Reporter: Pe zi?
Tânăr: „Da”.
Reporter: Te ajută?
Tânăr: „Da, mă ajută”.
Reporter: Ce faci cu bănuții?
Tânăr: „Îmi mai cumpăr cărți.”
Mediul rural rămâne o provocare majoră, în special din cauza lipsei infrastructurii de colectare. Locuitorii de la sate trebuie adesea să parcurgă kilometri până la cel mai apropiat centru.
Gemma Web - CEO Returo: „Am încercat diferite sisteme și unul dintre cele pe care le-am încercat și pe care îl vom implementa este un RVM mobil. Avem automatele de reciclare mobile, cu ele vom merge peste tot, în satele mici și comercianții le pot returna acolo și vor fi plătiți foarte rapid.”
Probleme mari rămân și la capitolul textile. Colectarea acestora a devenit abia din acest an o obligație pentru autoritățile locale, însă cu implementarea stăm rău. Din această cauză, hainele vechi ajung adesea la gunoi sau, mai grav, pe câmpuri.
