Ce s-a întâmplat în România după introducerea garanției de 50 de bani pentru PET-urile returnate

×
Publicitate

Odată cu implementarea Sistemului de Garanție Returnare, RetuRO, bunele obiceiuri încep să dea rezultate. Peste o jumătate de miliard de ambalaje au fost reciclate.  

La aparatele de reciclare este mereu coadă, în special în weekend. Mulți adună zeci de ambalaje în câteva zile.

Persoană: „Nu știu să vă zic, undeva la 20-30 de PET-uri."

Persoană: „Aici sunt 2 săptămâni practic. 48 de recipiente."

De la demararea programului, peste 570 de milioane de recipiente din plastic, sticlă sau metal au sfârșit în containere și nu au mai ajuns pe străzile României.

Ca să vă faceți o idee, dacă această cantitate ar fi rămas în natură, cum se întâmpla până acum, ar fi acoperit în întregime suprafața Lacului Vidraru, care are aproape 9 kilometri pătrați.

Numai în luna mai au fost colectate aproape 300 de milioane de ambalaje - cât să înconjoare Pământul de două ori.

Greutatea totală a ambalajelor returnate până acum a ajuns la aproximativ 40.000 de tone. Echivalentul a peste 33.000 de mașini mici. Lăsate în trafic, una în spatele celeilalte, ar forma o coloană de 150 de kilometri, echivalentă cu distanța dintre București și Predeal.

Acolo unde obiceiurile prind rădăcini, încep să se vadă și efectele. În preajma localității Mureșenii Bârgăului, din Bistrița Năsăud, malurile râurilor, până nu de mult sufocate de PET-uri, sunt acum curate.

Proprietarul unui magazin din localitate a început să adune în saci ambalajele, iar după ce le numără, le predă celor de la RetuRO.

Ioan Tomoroga - proprietarul unui magazin: „Aici facem selecția, le adunăm toate care trebuie să aibă neapărat marca RetuRO pe ele."

Iar metoda are succes.

Ioan Tomoroga - proprietarul unui magazin: „Funcționează, cel puțin oamenii sunt implicați în toată povestea asta și se înapoiază recipiente și sticle."

Pe de altă parte, în mai puțin de o lună, pe barajul Ișalnița de pe râul Jiu a crescut un munte de PET-uri. Vor trece ani până când locul va fi curățat, spun activiștii de mediu. Cele mai multe sunt recipiente vechi, fără sigla Sistemului de Garanție Returnare, așa că nimeni nu s-a obosit să le distrugă.

Partea bună este că multe comunități au înțeles importanța reciclării - o dată că aduce și beneficii financiare, dar și un mediu mai curat.

La intrarea în scară atârnă un semn cu "Love Home" - iubește-ți casa. Deși construit pe vremea comunismului, în '84, în interior, blocul arată ca nou. Vecinii au renunțat la hârtie, reciclează becurile și bateriile, iar gunoiul este colectat selectiv. Pentru asta, au obținut și o reducere de la firma de salubritate. Câteva zeci de lei, bani care merg pentru noi amenajări.

Roxana Smaranda, locatară: „Aici puteți să vedeți, așa arată ghenele noastre reabilitate A fost o perioadă de adaptare de câteva luni. A trebuit să le explicăm, la un moment dat am avut inclusiv pe ușa de la ghena ce înseamnă galben, ce înseamnă verde, ce înseamnă albastru, ce arunci în fiecare dintre ele."

Vecinii așteaptă acum reabilitarea blocului, mai ales că au în plan să își monteze panouri fotovoltaice.

Articol recomandat de sport.ro
La 42 de ani, frumoasa Ada Nechita a spus-o direct: "Nu sunt departe de handbal" | FOTO
La 42 de ani, frumoasa Ada Nechita a spus-o direct: "Nu sunt departe de handbal" | FOTO
Citește și...
Schimbările climatice lovesc direct în sănătatea românilor. „Avem o creștere de 10-15% a deceselor cauzate de stresul termic”

Românii resimt direct efectele schimbărilor climatice nu doar prin episoade de caniculă sau secetă, ci și printr-o degradare vizibilă a stării de sănătate, relevă un studiu Infoclima.

Cum ar putea arăta Bucureștiul în 2035. Albia betonată a Dâmboviței va „înverzi”, Splaiul Unirii - eliberat de trafic

Albia betonată a râului Dâmbovița, care “despică” Bucureștiul în două, se va transforma dintr-o “barieră” între sectoare într-un adevărat coridor verde-albastru, capabil să răcorească orașul, să aducă biodiversitate și să conecteze cartierele capitalei.

Cât câștigă românii care strâng PET-uri din tomberoane. “Sunt bani care îi ajută să-și plătească chiria sau mâncarea”

Românii care colectează PET-uri, doze și sticle aruncate la tomberon câștigă lunar suficienți bani pentru a-și rotunji consistent veniturile, după cum reiese din datele Returo-SGR.

Recomandări
Discuțiile SUA-Iran continuă după două runde la Islamabad. Strâmtoarea Ormuz rămâne un obstacol în calea unui acord

Negocierile între SUA și Iran de la Islamabad, primele față în față, de la izbucnirea revoluției islamice, din 1979, ar putea continua până târziu în noapte și chiar să se prelungească și duminică, a declarat o sursă pakistaneză pentru CNN.

Românii au umplut stațiunile din Bulgaria, de Paște. „În România nu găsești așa ceva”

Peste 25.000 de români au bătut drumul până în Bulgaria pentru mirosul de mare și mesele pline. Spun că acolo găsesc prețuri și servicii mai bune decât în țară.

Poveștile călugărilor de la Mănăstirea Sihla. „Acolo îl simţi pe Dumnezeu. Nu afară”

Învierea Domnului este temelia credinței creștine, iar Paștele cea mai importantă dintre sărbătorile de peste an. ProTV transmite în această seară slujba de înviere de la Mănăstirea Antim.