Schimbările de aici sunt impresionante și au transformat localitatea dintr-o comună obișnuită într-una modernizată. Totul a fost posibil cu ajutorul fondurilor europene.
Cum a devenit Ciugud una dintre cele mai dezvoltate comune din România
Povestea comunei Ciugud este un adevărat exemplu că lucrurile funcționează în România. Totul a pornit în 2005, când primarul comunei vizitase o comună din Spania și a văzut cum funcționează o administrație publică digitalizată.
Ajuns acasă, a accesat fonduri Pare, de preaderare la Uniunea. Administrația locală a reușit să atragă aproape 50 de milioane de euro, bani care au intrat în infrastructură, educație, cultură, turism, spor și asistență socială.
Ulterior, comuna Ciugud și comuna vizitată în Spania de către primar s-au înfrățit. Edilul a obținut 50.000 de euro prin programul Phare 2001, prin care a achiziționat softuri integrate și tehnică de calcul.
România a aderat doi ani mai târziu la Uniunea Europeană, în 2007, iar la nivelul primăriei Ciugud s-a format o echipă care s-a ocupat doar cu atragerea de fonduri.
Primul proiect a fost cel de canalizare, alimentare cu apă și asfaltarea străzilor, care a costat 7,5 milioane de euro.
Ulterior, au fost obținute și alte fonduri financiare și multe dintre problemele comunei s-au rezolvat.
Ciugudul a reușit cu ajutorul banilor europeni să pună la punct întreaga infrastructură subterană și supraterană. Apoi, s-a investit în educație, cultură, sport și recreere.
Comuna a accesat și Programul Național de Dezvoltare Locală, cu o valoare de aproape 500.000 de euro, iar împreună cu municipiul Alba Iulia, au accesat fonduri oferite prin PNRR și comuna a reușit să achiziționeze 21 de autobuze și microbuze electrice, dar și stații de încărcare.
Localități din România care s-au dezvoltat cu ajutorul fondurilor europene
Când vine vorba despre dezvoltarea localităților și accesul la bani pentru proiecte, există diferențe mari între acestea. Unele comune au reușit să atragă fonduri europene și să se modernizeze, în timp ce altele au rămas în urmă.
Un raport realizat în 2025 arată că distribuția investițiilor nu este uniformă. Diferențele apar nu doar în funcție de zonă, ci și de cât de bine sunt organizate primăriile și cât de pregătite sunt să scrie și să implementeze proiecte.
Câteva localități au reușit să atragă sume importante de bani și să le folosească pentru dezvoltare. Printre ele se află Bunila, Brebu Nou sau Baldovinești, dar și comune precum Pardina, Socodor și Lelese, care au atras fonduri europene semnificative în ultimii ani.
Localitățile care se dezvoltă mai bine sunt, de regulă, cele care au administrații mai organizate și experiență în atragerea de fonduri.
"Tulcea, Bistriţa-Năsăud şi Sălaj se remarcă în ambele categorii (guvernamental şi european), cu cele mai mari cheltuieli per locuitor, sugerând atât capacitate de atragere, cât şi de implementare. În ceea ce priveşte fondurile europene atrase, se adaugă Bihor şi Mehedinţi, cu execuţii bugetare semnificative. La polul opus, Timiş, Teleorman, Mureş, Harghita, Ilfov, Bacău şi Satu Mare au înregistrat valorile cele mai scăzute per capita, atât la atragerea, cât şi la execuţia fondurilor europene. În ceea ce priveşte fondurile guvernamentale, Timiş, Brăila, Dolj, Olt şi Argeş au avut execuţii reduse în raport cu populaţia", se arată în concluziile raportului.
Satele inteligente din România - zone cu proiecte „smart Village”
Conceptul de „smart village” începe să fie tot mai prezent în mediul rural din România, mai ales în Transilvania, regiune care ocupă primul loc la nivel național în ceea ce privește astfel de proiecte. În topul comunelor considerate „inteligente” se află Ciugud, din județul Alba, localitate care a devenit un reper pentru digitalizarea satului românesc.
Și alte comune sau sate i-au preluat exemplul și încep să se dezvolte din ce în ce mai mult, atrăgând fonduri europene și turiști români și străini deopotrivă.
„Smart village” înseamnă, în practică, folosirea tehnologiei în administrația locală și în viața comunității. Asta include servicii publice digitalizate, comunicare mai rapidă cu cetățenii, soluții pentru educație modernă, proiecte pentru protecția mediului și sprijin pentru economia locală.
Un studiu realizat de o companie de consultanță arată că în România au fost identificate peste 200 de proiecte de tip smart village în aproximativ 150 de comune. Cele mai multe sunt încă în implementare sau în fază de proiect, ceea ce arată că digitalizarea mediului rural este abia la început, dar în creștere, conform raportului.
În clasamentul comunelor cu cele mai multe proiecte se află Ciugud (Alba), urmată de Aluniș (Mureș), Boghiș (Sălaj) și Saschiz (Mureș). Alte localități precum Bălășești, Corunca, Mănăștiur, Șelimbăr sau Snagov au, de asemenea, mai multe proiecte de acest tip.
Ciugud este considerat exemplul principal la nivel național. Aici, administrația locală a introdus soluții digitale pentru plata taxelor și eliberarea documentelor, a dezvoltat proiecte educaționale bazate pe tehnologie și a creat programe pentru reciclare și protecția mediului. Școala din comună este complet digitalizată și este folosită ca model pentru modernizarea educației în mediul rural.
La nivel general, raportul arată că dezvoltarea acestor sate inteligente depinde în mare măsură de capacitatea administrațiilor locale de a atrage și implementa proiecte.
