Dacă zona va fi protejată și intră într-un sistem de conservare, va genera localnicilor un venit economic de aproape 100 de milioane de euro până în 2030, a explicat, la PRO Verde, István Szabó, director în cadrul Fundației Conservation Carpathia.
El a citat, în acest sens, un studiu de impact al ecoturismului asupra economiei locale, realizat de Roland Berger, una dintre cele mai mari companii de consultanță din lume.
“Cele 100 de milioane de euro reprezintă bani cheltuiți în cazări, ecoturism, ghizi locali, produse locale și serviciile conexe”, a spus Szabó.
“Acest tip de turism nu necesită investiții foarte mari, construite de la zero (...) ci este nevoie să accesibilizăm resursele naturale,” a adăgat el.
Înființată în 2009 de ecologiști și filantropi, Fundația urmărește crearea, în Munții Făgăraș, a celui mai mare parc național de pe continent, un proiect adesea supranumit „Yellowstone-ul Europei.”
Potrivit Conservation Carpathia, proiectul se lovește însă de o opoziție puternică din partea comunităților locale și a celor din industria forestieră. Aceștia se tem că declararea parcului național va opri exploatarea lemnului (care susține mii de locuri de muncă în prezent) și va bloca proiecte de infrastructură (pârtii de schi, drumuri).
Cum pot face bani din ecoturism localnicii din Munții Făgăraș. Modelul german
Fundația explică însă că ecoturismul în zonă ar fi o alternativă viabilă și ecologică. Astfel, în loc să exploateze lemnul, localnicii vor putea obține câștiguri directe oferind turiștilor cazare, servicii de ghid și vânzarea de produse tradiționale.
Modelul invocat de Fundație este cel al Parcului Național Pădurea Bavareză din Germania, considerat astăzi un motor economic regional, care generează sute de milioane de euro anual.
István Szabó: „Pădurea are valoare economică în două direcții. Poate să aibă o valoare economică o dată când am tăiat pădurea și am vândut-o ca material lemnos (...) sau poate fi gândită ca sursă de valoare economică pentru ecoturism.”
În Bavaria, autoritățile au ales a doua variantă, chiar dacă inițial, ideea nu a fost foarte populară în rândul localnicilor.
“La început, doar 20% dintre populația de acolo a fost de acord cu această idee. Acum gradul de acceptare este de peste 80%. Impactul total al parcului este acum de peste 500 de milioane de euro anual”, a explicat Szabó.
În Bavaria, peste 1,3 milioane de vizitatori ajung anual în parc și cheltuiesc în medie aproximativ 80 de euro pe sejur. În Munții Făgăraș, cheltuiala medie depășește deja 50 de euro per turist, însă potențialul este mult mai mare.
Prin dezvoltarea ecoturismului, localnicii câștigă locuri de muncă stabile și garanția că peste 60% din banii cheltuiți de turiști se reîntorc direct în buzunarele lor și ale producătorilor din zonă, spune Szabó.
În prezent, organizația colaborează cu 40 de producători locali și o rețea de 10 puncte gastronomice locale.
Mai mult, peste 80% dintre angajații implicați în activitățile desfășurate în zonă provin chiar din localitățile de la poalele Munților Făgăraș.
Ce este ecoturismul și cu ce diferă de turismul clasic
Spre deosebire de turismul de masă, ecoturismul pune accent pe protejarea naturii și pe beneficiile directe pentru comunitățile locale. Acest model urmărește ca o parte cât mai mare din banii cheltuiți de turiști să rămână în zona vizitată de aceștia.
Ecoturismul include, de regulă, următoarele experiențe:
- Trasee ghidate: Drumeții organizate în siguranță cu ghizi din comunitatea locală.
- Observarea faunei: Excursii pentru a observa animalele sălbatice în habitatul lor.
- Gastronomie tradițională: Mâncare curată, din surse locale, servită direct de producători.
- Cazare autentică: Pensiuni mici și unități de cazare care respectă arhitectura tradițională.
- Educație montană: Experiențe inedite care reconectează omul cu natura.
„Acest tip de turism înseamnă să aduci oamenii într-un loc unde se pot conecta cu comunitatea locală, pot vedea natura în varianta ei naturală, fără nicio intervenție umană”, spune Szabó.
Cum poți deschide o afacere profitabilă în ecoturism în zona Făgăraș
Dacă locuiești la poalele Munților Făgăraș și vrei să accesezi o parte din piața estimată de Fundația Conservation Carpathia la 100 de milioane de euro, poți începe fără bugete uriașe, urmând una dintre direcțiile de mai jos:
1. Deschiderea unui Punct Gastronomic Local (PGL). Este cea mai simplă formă de a vinde mâncare turiștilor, în mod legal.
- Direcția Sanitar-Veterinară (DSVSA) eliberează autorizații simplificate, după înregistrarea la Registrul Comerțului ca PFA, Întreprindere Individuală/Familială sau SRL.
- Potrivit Agenției Naționale a Zonei Montane, mâncarea trebuie preparată exclusiv de proprietar sau de familia sa, iar meniul poate fi servit unui număr de maximum 15 persoane simultan.
- Activitatea se desfășoară în bucătăria proprie. Nu e nevoie de dotări industriale, dar locul de servire trebuie să respecte regulile sanitare de bază.
2. Obținerea certificării de Ghid Local. Pentru a deveni ghid local de turism în Țara Făgărașului, este necesară parcurgerea unor etape obligatorii:
- urmarea unui curs de calificare autorizat pentru ocupația de ghid de turism;
- obținerea certificatului profesional de ghid, după finalizarea cursului și promovarea examenului;
- pregătirea dosarului pentru atestare, care trebuie să conțină documente precum cartea de identitate, cazierul judiciar, certificatul medical și actele de studii;
- depunerea cererii la autoritatea de turism pentru eliberarea atestatului și ecusonului oficial de ghid;
3. Finanțări prin rețeaua Conservation Carpathia
Pentru localnicii din zona Făgărașului, organizația poate ajuta în mai multe direcții, inclusiv cu finanțare pentru afaceri. Fundația oferă granturi pentru proiecte locale din domenii precum educație, mediu, cultură, sport sau inițiative comunitare. Finanțările se adresează inclusiv ONG-urilor și micilor antreprenori.
