Premierul Florin Cîţu: ”România va depune la Bruxelles un PNRR cu suma de 29,2 miliarde de euro”

Dată publicare: 13-05-2021 14:40
Dată actualizare: 13-05-2021 14:41


guvern

UPDATE Premierul Florin Cîţu a declarat că România va depune la Bruxelles un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă cu suma de 29,2 miliarde de euro.

Şeful Guvernului a precizat că i-a dat asigurări preşedintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen că acesta este un Executiv care va susţine reformele, transmite News.ro.

El a adăugat că a cerut miniştrilor să lucreze 24 de ore din 24 în zilele următoare pentru a depune un PNRR perfect la Bruxelles.

„La finalul şedinţei am avut discuţii şi am făcut un sumar al vizitei la Bruxelles referitoare la PNRR şi obiectivele pentru miniştri în următoarele câteva săptămâni. Despre vizita la Bruxelles vreau să fie un memorandum aprobat în momentul în care e depus. Am prezentat Comisiei Europene obiectivele noastre în ce priveşte reforma, modul în care PNRR va susţine creşterea economică şi reformele. A fost foarte bine primit de Comisia Europeană, aţi văzut remarca doamnei Ursula von der Leyen că România face progrese în ceea ce priveşte reformele. Am asigurat preşedintele Comisiei Europene că acesta e Guvernul care va susţine reforme. Creştere economică peste media UE, reducerea deficitului bugetar. Am asigurat că rămânem pe strategia fiscal bugetară, reducerea deficitului am primit susţinere din partea vicepreşedintelui CE. E important ca această componentă PNRR să fie inclusă în strategia noastră. Are o componentă importantă de împrumuturi PNRR, componentă pe care foarte multe ţări nu şi-au asumat-o în întregime. Avem capacitatea să folosim banii. România va depune un PNRR cu toată suma 29,2 miliarde euro la Bruxelles”, a afirmat Florin Cîţu, la finalul şedinţei de joi a Executivului.

El a făcut o trecere în revistă şi a reformelor pe care le va face Guvernul şi pe care le-a prezentat la Bruxelles.

„Reforma pensiilor va fi făcută în perioada următoare şi are rolul de a asigura sustenabilitatea pensiilor din România. E o reformă fiscală şi optimizare a cheltuielilor bugetului în anii următori. Aici am spus obiectivul meu clar de a nu introduce şi creşte taxe. Vedem că suntem în al doilea an consecutiv fără modificări de taxe şi totuşi cu venituri la buget mai mari. Reforma salarizării unde obiectivul este de a avea o corelare între performanţă şi venit. Reforma în rândul funcţionarilor publici şi de a avea în mod transparent o carieră în dezvoltarea publică. Reforme privind reducerea emisiilor de carbon, trecerea la energia verde, etc. Pentru prima oară România prezintă un plan credibil care poate fi aplicat”, a mai spus Cîţu.

Acesta a adăugat că a vorbit cu membrii Cabinetului şi toţi trebuie să lucreze 24 de ore pe zi pentru ca PNRR să fie perfect.

„În perioada următoare, am discutat azi cu miniştrii, toţi trebuie să lucreze 24 de ore pe zi în următoarele zile pentru a ne asigura că totul este perfect în momentul depunerii PNRR. Voi avea întâlniri cu doamna Margrethe Vestager”, a conchis premierul.

Știre inițială

Guvernul urmează să aprobe în şedinţa de joi modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobate, anterior prin HG nr. 52/2011.

În nota de fundamentare a actului normativ se arată că în modificările avute în vedere prin proiectul de HG se propun, printre altele: "eliminarea din cuprinsul normelor metodologice a prevederilor referitoare la plata contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate persoanelor care beneficiază de indemnizaţia pentru creşterea copilului; reglementarea acordării stimulentului de inserţie în cuantumurile prevăzute de ordonanţa de urgenţă, respectiv 1.500 şi 650 de lei, în funcţie de momentul la care se solicită dreptul la concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului, în perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu dizabilităţi".

De asemenea, se mai menţionează în nota de fundamentare, pentru a se asigura "o comunicare mai flexibilă" a deciziilor de acordare a acestor drepturi, emise de directorii executivi ai agenţiilor pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, se propune "includerea poştei electronice ca mijloc de comunicare a deciziilor pe lângă cea directă (la oficiu) şi cea prin serviciile poştale".

Printr-o altă hotărâre, Executivul urmează să aprobe Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2021-2027 şi Planul de acţiuni pe perioada 2021 - 2027 pentru implementarea Strategiei.

În şedinţa de guvern ar urma să fie adoptat şi un proiect de hotărâre privind Programul naţional integrat pentru protecţia victimelor violenţei domestice şi metodologia-cadru privind organizarea şi funcţionarea reţelei naţionale inovative integrate de locuinţe protejate destinate victimelor violenţei domestice.

Pe agenda reuniunii guvernamentale figurează şi proiectul de hotărâre pentru aprobarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021 - 2023 şi a Planului de acţiune al Strategiei.

Tot printr-o hotărâre, Guvernul va aproba condiţiile în care poliţiştii de penitenciare pot beneficia de concedii de odihnă, concedii de studii, învoiri plătite, concedii fără plată şi bilete de odihnă.

Totodată, Guvernul va stabili, prin hotărâre, data alegerilor locale parţiale pentru primari în 33 de circumscripţii electorale din localităţi din judeţele Alba, Arad, Argeş, Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Călăraşi, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Mehedinţi, Olt, Prahova, Sălaj, Suceava, Timiş şi Vâlcea.

Executivul ar urma să adopte şi un memorandum având ca temă redresarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi a structurilor subordonate.

În document se arată, printre altele, că având în vedere "situaţia deficitară a IGSU şi a structurilor subordonate în ceea ce priveşte alocarea resurselor umane, atât sub aspectul insuficienţei, cât şi sub cel al necesităţii de 'întinerire' a acestora, cea mai potrivită soluţie identificată pentru remedierea actualelor neajunsuri şi vulnerabilităţi o constituie suplimentarea numărului de posturi la nivelul structurilor de intervenţie, prin majorarea numărului actual (care este nesemnificativ) de posturi de soldaţi şi gradaţi profesionişti".

Astfel, faţă de cele semnalate, prin memorandum se propun, printre altele, spre aprobarea în Guvern "suplimentarea efectivelor Ministerului Afacerilor Interne cu 8.546 de posturi, din care 121 de ofiţeri, 25 de maiştri militari şi subofiţeri şi 8.400 de soldaţi şi gradaţi profesionişti".

Sursa: Agerpres


VIDEO PROTVPLUS.RO