Finanțarea partidelor politice a rămas la un nivel foarte ridicat în 2025, chiar dacă nu a mai atins recordurile din anul electoral 2024, iar dependența formațiunilor de bani publici și de împrumuturi ridică „probleme importante de acces echitabil la resurse, transparență și control eficient”, arată un raport de monitorizare realizat de organizația Expert Forum (EFOR).
Potrivit documentului, în 2025, 92 de partide politice și organizații ale minorităților naționale au declarat venituri totale de aproximativ 705 milioane de lei. Dintre acestea, partidele politice au raportat circa 323 de milioane de lei.
Cheltuielile totale au ajuns la 731 de milioane de lei, dintre care 402 milioane de lei au fost raportate de partidele politice.
Raportul arată că cele mai mari venituri au fost declarate de AUR, cu aproximativ 90,8 milioane de lei, urmat de PSD cu 79 de milioane de lei, PNL cu 69 de milioane și USR cu 65,7 milioane de lei.
Împrumuturile au devenit principala sursă de finanțare privată
Expert Forum atrage atenția că împrumuturile au ajuns principalul instrument de finanțare privată pentru partide.
„Aceste date confirmă că împrumutul a devenit principalul instrument de finanțare privată, atât pentru activitatea curentă, cât și pentru campanii”, se arată în raport.
PSD a înregistrat cele mai mari împrumuturi
Valoarea totală a împrumuturilor a ajuns la 112 milioane de lei.
PSD a înregistrat cele mai mari împrumuturi, de 83 de milioane de lei, urmat de AUR, cu 25,8 milioane de lei. PUSL a raportat împrumuturi de 1,9 milioane de lei, iar USR de aproximativ 970.000 de lei. PNL a declarat doar 30.000 de lei împrumuturi.
EFOR avertizează că această dependență poate crea riscuri privind influența politică.
„Împrumutul poate funcționa formal ca o finanțare temporară, dar poate deveni și un mecanism prin care se construiește influență politică”, arată organizația.
Raportul critică și posibilitatea legală ca unele împrumuturi să fie transformate în donații, ceea ce „poate slăbi și mai mult controlul asupra provenienței și destinației banilor”.
Subvenții de 232 de milioane de lei pentru opt partide
În 2025, opt partide au primit subvenții totale de 232 de milioane de lei din bani publici.
PSD a primit 76,9 milioane de lei, AUR 45,5 milioane, PNL 41,9 milioane, iar USR 29,8 milioane de lei. SOS România a primit 19,8 milioane de lei, POT aproape 16 milioane de lei, iar PMP și Forța Dreptei câte un milion de lei.
Partidele au cheltuit în total 244 de milioane de lei proveniți din subvenții. Cele mai mari cheltuieli au fost raportate de PSD, cu 97 de milioane de lei, urmat de PNL, cu 41 de milioane, AUR cu aproape 40 de milioane și USR cu 37,4 milioane de lei.
Aproape jumătate dintre bani au fost direcționați către presă și propagandă.
„Cea mai mare parte a fondurilor a fost cheltuită pentru presă și propagandă (117 de milioane de lei, 48%), personal (27 mil. de lei, 11%) și investiții în bunuri mobile și imobile (aproape 22 milioane de lei, 9%)”, arată raportul.
Expert Forum susține că subvențiile acordate partidelor sunt prea mari și că actualul sistem permite acumularea unor resurse importante.
„Subvențiile sunt prea mari, mecanismul de stabilire a bugetului anual este insuficient justificat, iar fondurile necheltuite pot fi păstrate de partide, ceea ce permite acumularea de resurse și poate crea dezechilibre între competitori”, avertizează organizația.
Aproape 900 de milioane de lei rambursați pentru alegeri
Raportul mai arată că Autoritatea Electorală Permanentă a rambursat în ultimii doi ani aproximativ 888 de milioane de lei pentru cheltuielile electorale.
Suma include 232,8 milioane de lei pentru alegerile parlamentare, 219 milioane pentru alegerile locale, 210 milioane pentru alegerile prezidențiale din 2025, 123 de milioane pentru prezidențialele din 2024 și 104 milioane pentru alegerile europarlamentare.
EFOR critică politica prin care statul acoperă aproape integral cheltuielile electorale ale partidelor.
„Rambursările semnificative și politica statului român de a acoperi aproape toate cheltuielile partidelor din bani publici sunt păguboase și încurajează o dependență nesănătoasă de stat”, se arată în raport.
Organizația atrage atenția și asupra neclarităților legislative privind tipurile de fonduri care pot fi rambursate, inclusiv posibilitatea ca donațiile să fie rambursate indirect.
Probleme de transparență și suspiciuni privind finanțatorii
Raportul semnalează și probleme importante de transparență. Doar 68 de partide din 270 au publicat datele obligatorii în Monitorul Oficial.
EFOR susține că rapoartele publicate de partide și de Autoritatea Electorală Permanentă sunt neuniforme și greu de analizat.
„Raportările publicate în Monitorul Oficial și pe pagina web AEP nu sunt uniforme, detaliate sau ușor de analizat”, arată documentul.
Organizația spune că pragurile pentru publicarea identității donatorilor sunt prea ridicate. În prezent, numele donatorilor sunt publicate doar pentru contribuții care depășesc echivalentul a 10 salarii minime brute, iar în cazul împrumuturilor pragul este de 100 de salarii minime brute.
Raportul menționează și posibile probleme legate de profilul unor finanțatori.
„Am identificat, ca și în anii anteriori, posibile cazuri de finanțatori pentru care donațiile sau împrumuturile nu se corelează neapărat prin raportare la datele din declarațiile de avere sau la informațiile financiare raportate la Ministerul Finanțelor”, susține EFOR.
Analiza arată diferențe semnificative între principalele partide.
PSD este asociat cu finanțări din zone economice dependente de contracte și decizii publice, AUR se remarcă prin multe împrumuturi de la persoane fizice, iar USR are un profil bazat mai ales pe profesioniști și antreprenori din tehnologie și educație.
Astfel, Expert Forum cere reformarea legislației privind finanțarea partidelor, reducerea limitelor pentru donații și împrumuturi, reguli mai stricte pentru rambursările electorale și un sistem electronic mai transparent pentru raportarea veniturilor și cheltuielilor politice.
